Doamne,
dă-mi un arbore
să-l umplu cu miez
ca să crească după chipul și asemănarea Ta
Pe un ram să își întindă mama rufele la soare
pe altul să pui o vacanță din zori până în seară
și dacă poți
așează-i pe umeri niște epoleți
ca cerul să ia poziție de drepți
Tu trebuie să știi,
Doamne,
ce bine îmi potrivesc crucea în cel dintâi mugur
apoi îm aranjez pletele în vânt
și mă aplec pe rând anotimpurilor
de fapt încerc să spun că un arbore nu se zidește
nu stă legat între niște coperți
el își pleacă poalele spre fața pământului
și se unduiește în ritmul muzicii Tale
se poate îmbogăți cu aripi de pasăre
și îți poate împleti părul
de aceea, Tată,
dă-mi un sâmbure din coroana Ta
Adaugă un comentariu
Da,am sa ma gandesc la un alt titlu...multumesc frumos tuturor pentru sfaturi!
Cu drag, Malina
Și eu aș schimba titlul! În rest, mi-a plăcut!
Frumoasă rugă! Am citit cu plăcere! :)
Virgulă după știi și aceea.
O cerere-rugăciune ca dintr-o inimă de copil - inocentă.
Încântat.
da Coza
Am citit cu plăcere!
Nu sunt obișnuită ca la tine să citesc poezii teologice. De aceea nu o consider religioasă, ci doar un mesaj de regăsire a echilibrului, o expansiune pentru a dărui. În acest sens accept titlul. Însă, dacă luăm în serios pomenirea Lui de atâtea ori în cursul poemului, spunem ca Ana.
apoi îm aranjez - apoi îmi aranjez
Interesant!
Sofy
Eu aş fi intitulat poezia aceasta Rugăciune. Titlul dat e atât de sec, de formal, rece şi redundant. Cererea se face în scopul de a fi aprobată. Dar aici se vorbeste de relaţia om-divinitate, de lucruri sensibile, nu de un ghiseu si de un functionar. Metafore sensibile, plăcute.
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE