Fragede capcane

[Dinca Valerian]

Colind seva pădurii, tiptil, să mă împrăștii

în fragede capcane, storcând potcoave oarbe

prin iarba depănată. Veninul mă absoarbe

cu braț întins, când cremeni au scăpărat în prăștii.

O haită mâna cerbul din urmele difuze

spre nesfârșit. El singur, se pierde-acolo unde-i

inșerpuit urcușul în nodurile fundei.

Ascuns în tâlcul umbrei, mai poate să refuze

doar fricile de stâncă. Privirile opace

îi picură natânge în șoldurile roase.

Oricâtă veșnicie ar lumina în oase

belciugul cu inelul nu pot să se împace.

[Vasilisia Lazăr]

Îmi place tare finalul.

[Dinca Valerian]

@Chris Multumesc pentru apreciere s comentariu

[Chris]

nu stiu despre ce legenda este vorba, dar, oricum ideea de libertate se simte pe intreg si mai ales in ultima strofa...

[Dinca Valerian]

@Sofia Sincă Lipsea, cum am zis mai inante, o nota explicativa care sa trimita la legenda. Sau inca 2-3 strofe care sa detalieze. Dar mie nu-mi plac poeziile lungi. Multumesc pentru comentariu

[Sofia Sincă]

E mult mai bine așa. Și titlul i se potrivește mai bine. Desigur, orice poezie, creație începe de la titlu. Însă nu prea era legendă cea dinainte.

Cu drag!

[Dinca Valerian]

@Valeria Merca Ii ipseste o nota explicativa. Dar voi renunta la ideea initiala, transformand-o un pic. Multumesc pentru comentariu

[Valeria Merca]

Simt și eu că îi lipsește ceva acestui text, deși preocuparea pentru prozodie și figuri de stil este evidentă.

Am citit cu interes și plăcere.

[Dinca Valerian]

@Sofia Sincă De data aceasta am incercat o altfel de abordare, interpretarea unei legende. Poezia incepe din titlu. Doar ca e mai greu sa pui de acord imaginatia cu firul unei povesti. Nici eu nu sunt prea incantat, dar atat s-a putut de data aceasta.  Poate ca daca umblam mai mult la partea artistica, se pierdea din sensuri sau le intelegeam doar eu. Totusi, merita incercat si voi mai incerca. Nu trebuie sa reusesc de fiecare data, in fond se zice ca istoria este in spirala. Pana la urma, este si o chestiune de inspiratie. Multumiri pentru lectura si comentariul obiectiv.

[Sofia Sincă]

Despre cerb și habitatul său. Prin simboluri, glasul simţurilor, trăirea dintre vânător și vânat sau chiar a morţii. Arma poetului - cuvântul, metafora și arta visurilor. 

Și totuși, poezia nu are atâta putere ca cele anterioare.

Dar este doar părerea mea.

Am citit cu plăcere,

Sofi