M-am vindecat de neuitare

[Corneliu Neagu]

Mă doare umbra ce mă ține

când vreau din nou să mă înalț,  

cu gând smerit, în zări senine,

pe geana cerului de smalț.

Azi am o vagă presimțire,

ce trece peste timp dansând, 

sosită să îmi dea de știre

c-aluneci într-un joc secund.

Plăceri, în haine de ispite,

din nou venite peste râu,

sunt vechi ecouri regăsite

de tine-n spicele de grâu.

 

Nu-ți face brâu din amintire,

dar nici din vechile povești,

vreau astăzi să îți dau de știre

din calea mea să te ferești.

Desprinde-te de mal și du-te,

precum cometele se duc,

lăsând secrete neștiute

în legendarul cuib de cuc.

De vei veni-napoi vreodată,

în alt costum de carnaval,

nu mă privi nevinovată...

cu ochi rotunzi din fals opal.

 

M-am vindecat de neuitare,

plecările-ți îmi par firești –

vei fi doar umbra călătoare,

cometa tristelor povești !...

 

 

[Vasilisia Lazăr]

Ce frumos! Și cât de frumoasă e ultima strofă!

că-aluneci într-un joc secund.

Dacă ați folosit cratima, atunci trebuie să cadă o vocală. Corect este „c-aluneci”.

cometa tristelor povești...!

Niciodată nu se pun semnele întrebării sau exclamării, ori virgulă, ori două puncte după punctele de suspensie. De fapt virgula sau două puncte sau punct și virgulă nu au ce căuta în combinația cu punctele de suspensie, ci doar semnele întrebării sau exclamării, iar corect este așa: „?...” și „!...” Deci punctele de suspensie după.

[Stanescu Valentin]

Când vechi iubiri în fals se-mbracă, nu mai e loc de dor şi zbor, cupola ‘naltă-a nopţilor fără o stea nu-i mai săracă …

 

 

                                                ’’M-am vindecat de neuitare,

                                                 plecările-ți îmi par firești –

                                                vei fi doar umbra călătoare,

                                                cometa tristelor povești...!’’

 

 

 

alt ’’Joc secund’’ ca o cometă

ne-atrage-n coada ei stelară

c-un brâu de vorbe ne-conjoară

ca dintr-o magică baghetă

 

iubirea din false cuvinte

nu are cale de iertare

nici rana de cuţit nu doare

precum aducerea aminte…

[Manuela Munteanu]

Pleiade se preling pe ceruri,

Pe-ntinsul bolții, cât zărești.

Numai un foc zboară în stoluri,

,,Cometa tristelor povești".

Cu drag am citit... despre mersul acestei lumi, fidel zborului unei comete. 

PS: Zilele acestea am tot adunat poezii de-ale mele (inclusiv de aici) și am constatat că, pe 2 decembrie mi-ați lăsat un comentariu, la care, din păcate,  nu v-am răspuns. Vă asigur că nu a fost din nepăsare. Pur și simplu nu l-am observat. Vă mulțumesc aici și acum,  pentru cuvintele frumoase!