Iubirea mea

[Camelia Ardelean]

Părul îmi cade

Pe umerii goi,

E tăcerea grea

Lăsată-ntre noi...

 

Umbre poposesc

Pe ferestre reci,

Plec fără-un cuvânt,

Din ochi mă petreci...

 

Iese brusc noaptea

Din scorbura ei,

Mi se face frig,

Tu nu mă mai vrei...

 

Mă ascund subit

Sub un cuib de nori

Și trează, visez

Că tu mă adori...

 

Aș dori să plâng,

Dar lacrimi nu am...

O bufniță stă

Tăcută pe-un ram...

 

Pașii mei se pierd

Pe cărări pustii,

Încep să mă tem

Că n-o să mai vii...

 

Abătută, trec

Pe lângă doi murgi,

Simt, nepotolit,

Cum prin vene-mi curgi...

 

Ce s-a întâmplat

Cu iubirea ta,

De ce oare-acum

Te ascunzi de ea?

 

Văd natura ce

Zburdă-n verde viu,

O mângâie un

Amurg sângeriu...

 

Pașii-ntortocheați

Spre casă-mi îndrept,

Evadez în neant,

Ca să te aștept...

 

Pe aripi de vis

Poate c-o să vii,

La piept să mă strângi,

Așa cum tu știi...

 

Am să te aștept

Sub un colț de stea,

Dincolo de nori...

Ești iubirea mea!

 

 

[Camelia Ardelean]

Doamnă Ana, aveți o delicatețe aparte de a spune lucruri neplăcute, pe care o apreciez! Într-adevăr, nu contează CE spui, ci CUM spui, iar dvs. o faceți într-un mod elegant, vă asigur! Este un mod constructiv, nu distructiv. :-) În ce privește mulțumirile mele, ele s-au adresat TUTUROR celor care au scris comentarii la poeziile mele (tocmai am făcut-o în mesajul adresat dvs. puțin mai jos), nu doar celor care m-au lăudat. Dacă aș fi crezut că mi se dorește răul, nu aș mai fi continuat să postez poezii, însă dimpotrivă, am să o fac și pe mai departe (deși, după primele 2 zile, mi-am cam făcut deja o impresie despre ce și cum ar trebui să fac...). Vă spuneam că de vreo 2 luni citesc poezie zilnic, mai multe ore. Într-adevăr, preferata mea este poezia clasică, fiindcă moda vine și trece, în orice domeniu, dar ce e clasic își păstrează mereu prospețimea (este strict părerea mea, desigur!). Citesc însă și poezie contemporană, pe cea pe care o simt că rezonează cu sufletul meu. Nu vreau să fiu unilaterală, îmi place diversitatea. Apreciez foarte mult sfaturile dvs. pertinente, ale tuturor! Probabil că poeții, în mod special, sunt foarte orgolioși, fiindcă își pun sufletul "pe tavă" în fața tuturor. Nu e la fel ca și atunci când ai vinde cartofi și ți se spune că unul este stricat. :-) Indiferent cât de bune sau mai puțin bune sunt poeziile tale, tu ai pus același suflet în toate și nu te simți prea bine, într-adevăr, când cineva trece cu "tractorul" peste el. Sunt convinsă, însă, că intențiile tuturor de aici sunt nobile. Ați apreciat bine, pentru a progresa în orice e nevoie de timp, iar de muncă nu mă sperii, mai ales când e vorba să fac ceea ce mi-am dorit dintotdeauna! Îmi pare rău doar că viața m-a purtat pe căi ciudate și am pierdut atât de mult timp!              Poate o să vă mire, însă, dar sunt și foarte mulți colegi de breaslă care agreează poeziile de genul acesta (adolescentin) și care le-au apreciat, inclusiv pe cele cu toamna. În ce îi privește pe ceilalți cititori, chiar preferă genul de poezii mai simple, în care se pot regăsi cu ușurință.  Din această cauză, sunt oarecum confuză... Oricum, eu sper ca în următoarele mele volume de poezii să se poată remarca un progres, respectiv o maturizare... poetică! :-)

[Camelia Ardelean]

Mulțumesc de popas, doamna Gina, mai poftiți! :-)

[Camelia Ardelean]

Nu e un volum de poezii din adolescență, doamna Ana, ci e volumul meu de debut în poezie, din toamna acestui an, mai precis din septembrie. :-) Felul adolescentin în care mă exprim are o explicație simplă: deși am fost îndrăgostită de poezie încă de la primele versuri citite în viața mea, nu am mai citit nimic în domeniu cam de... mai bine nu vă spun, ca să nu vă șochez! :-) Am avut tangență mai mulți ani cu scrisul, dar în cu totul alte domenii, lipsite de lirism, din păcate. Am reînceput să scriu poezie din ianuarie anul acesta, iar să citesc poezie, cam de... 2-3 luni. Poeziile pe care le postez aici sunt cele din volumul de debut. Între timp, am continuat să scriu, desigur. Una dintre poezii, mai nouă, prima pe care am postat-o (Te-aș iubi), nu face parte din volumul de debut, și a fost bine primită în această revistă. Am vrut să văd dacă se simte o evoluție, într-un timp atât de scurt. Se pare că da, și asta nu poate decât să mă bucure...                                                                                                                                                     Pentru mine sunt importante opiniile dvs., ale tuturor, chiar dacă uneori sunt trecută pe sub "furcile caudine", pentru că din fiecare observație învăț câte ceva. Chiar dacă nu o să fiu niciodată pe placul tuturor, acest lucru fiind imposibil, eu voi continua să asimilez (și) cu ajutorul dvs., fapt pentru care vă mulțumesc! :-)

[gina zaharia]

Iubirea până dincolo de nori și noaptea care stăpânește dorul..

Semnul meu,

[Camelia Ardelean]

:-)) Pot să "zvâcnesc" mai mult de atât, domnule da Coza! :-) Mulțumesc pentru popas!

[Ion Lazăr da Coza]

O bufniță stă

Tăcută pe-un ram...

O mică zvâcnire de poezie.

da Coza

[Camelia Ardelean]

Mulțumesc pentru aprecieri, doamna Ana! Aveți perfectă dreptate, s-ar putea spune chiar că volumul meu de debut reprezintă "copilăria" sau "adolescența" poeziei mele. :-) O să urmeze, inevitabil, maturizarea, la un moment dat... Cel puțin așa sper... :-)

[Camelia Ardelean]

Mulțumesc doamnei Agafia pentru popas! Vă mai aștept! :-)

[Agafia Drăgan]

Lecturat cu drag.