"Grig, la început a fost o joacă, precum la şotron. Imaginar structura descrescătoare a…"
Infinit în cheia sol
Prin tine curge infinitul
şi infinitul meu... eşti tu;
de mii de ori trăit-ai răstignitul
ca să renaşti din da şi nu.
Un da albastru, făr’ de vină,
se-aşterne în ochii tăi zdrobiţi
de greutatea anilor-lumină
ce zac pe drumuri înrobiţi.
Un nu făţarnic, înnegrit
de-atâta întuneric mintenal,
îşi face loc pe treapta de granit...
Inima-i grea, cât un quintal!
Prin inimile tale gri-albastre,
îşi află locul tremurânde
tăceri de lut, pierdute astre,
ce zboară în neguri fumegânde.
O inimă de piatră, ţii în dinţi
şi scrii cu ea destine crunte,
ţi-a fost încredinţată de părinţi
atunci, când te năşteai din munte!
Inimi de foc... tu, ai în mână,
te lupţi cu binele, cu răul...
a scoate apa din fântână!
Nu vezi că în fântână este hăul?
Nu vezi, nu simţi, nu poţi spera
şi, poate, nici nu vrei să mori...
De ce, atunci, etcetera...?
De ce renaşti de mii de ori?
De ce mă întrebi ca într-o doară,
când cred că am uitat deja,
de unde vin şi încotro, bunăoară,
eu însămi nedorind iar a afla?
De ce nu îmi laşi sărutul tău
drept un răspuns universal,
de ce, la bine şi la rău,
eşti lângă mine, sfânt vasal?
De ce nu îmi dai un strop de apă
din ‘cea fântână otrăvită?
Atâta dragoste să încapă
în trupul tău de iarbă, de răchită?
Sau… poate încă n-am aflat
că te-am pierdut cândva prin ceruri
şi stând acolo, bosumflat,
mă laşi să îmi fie frig prin ieruri?
Aştept să îmi dai, chiar azi, răspuns!
Şi, te mai rog, fii bun cu mine!
Am suferit, îmi e de-ajuns...
Mă ia în cer, mă ia la tine!
De vrei ca să cobori puţin
spre mine - mâna întinzând,
îţi interzic, drag cabotin!...
Doar eşti mereu în al meu gând!
Deschide poarta de cleştar!
Separă munţii reci în două
ca amintirea din pahar
să curgă în noi, doi bobi de rouă;
să nu se piardă nici un strop
din tot ce-a fost şi va să fie!
Azi, tu renaşti în iarba de isop
iar eu renasc... în ciocârlie!
Şi, vom porni colinda lumii...
Şi, vom avea ce povesti...
Şi, vor veni spre noi postumii
să ceară verbul a muri,
să îşi capete un drept la moarte
căci viaţa le a fost furată...
Ei, nu avut-au nicicând parte
de da, de nu, de-o zi curată.
Să îşi capete un drept la viaţă,
căci morţile le-au fost ucise
de frici ce, lunecând pe gheaţă,
s-au răstignit peste-a’ lor vise
şi, fricile-au purces la vale,
fără să întrebe în stânga, în dreapta,
ba, le-au furat şi dor, şi jale...
Eu cred că le-au furat şi soarta!
Or, dacă nu mai poţi să mori
şi dacă nu mai poţi visa,
fă-te pe câmp un stâlp de ciori
căci el stă drept, nu dispera!
Sau, fă-te buruiană în drum,
ori şarpe rece sub pământ,
dar nu fii focul fără fum
ce n-a simţit că-i stins de vânt...
Şi, vom porni colinda în zare
când mai în grabă, când domol...
Un infinit care nu doare...
Un infinit în cheia sol!
(14.02.2016)
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Lhana ROMA-NOVA pe Septembrie 24, 2019 la 10:48pm
-
Stimată Doamnă Vasilisia Lazăr (da Coza),
Ca întotdeauna, vă respect părerea și mă bucur că vă aplecați cu profesionalism asupra versurilor mele!
Cu gratitudine,
Lhana ROMA-NOVA
-
-
Stimate Domn Ion Lazăr da Coza,
Vă mulțumesc pentru sugestii!
Cu tot respectul,
Lhana ROMA-NOVA
-
-
Stimată Doamnă Valeria Merca,
Vă mulțumesc frumos pentru observații!
Cu considerație,
Lhana ROMA-NOVA
-
Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Septembrie 22, 2019 la 3:18am
-
De refăcut. Puțin și bun!
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Septembrie 20, 2019 la 12:23am
-
Ca exercițiu, la prima mână, da.
da Coza
-
Comentariu publicat de Valeria Merca pe Septembrie 17, 2019 la 7:25pm
-
Infinit... de lung acest text. O poezie necesită multă atenție din partea celui care o zămislește, necesită reveniri pe text, ajustări. Poezia trebuie să producă emoție. Nu e o poveste inventată.
În penultima strofă, penultimul vers de corectat: „nu fi focul”.
Ultima strofă e într-adevăr, reușită. Dacă erau două, trei asemenea, care să o preceadă, aveam de-a face cu o poezie.
Am citit cu interes.
-
Comentariu publicat de Suchoverschi Gheorghe pe Septembrie 17, 2019 la 12:44pm
-
Oricum, nu trebuie să renunţaţi la această poezie. Lucrată cu atenţie poate avea substanţă şi valoare. Finalul mi-a plăcut enorm. "Şi vom porni colinda-n zare/ când mai în grabă, când domol/ Un infinit care nu doare/ Un infinit în cheia Sol". Superb!
-
-
Stimate Domn Suchoverschi Gheorghe,
Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a îmi puncta negativul! Cu siguranță, îmi este de ajutor...
Cu respect,
Lhana ROMA-NOVA
-
-
Poate că greşesc dar părerea mea este că dacă ar fi fost mai scurtă şi mai concisă (se pot spune multe în puţine cuvinte) poate ar fi avut mai multă substanţă. Vorbăria multă ca o formă fără fond scade din valoarea poeziei. Părerea mea. "Multum in parve" este o sintagmă pe care o consider valabilă şi astăzi, şi oricând.
-
Comentariu publicat de Bidulescu Constantin pe Septembrie 17, 2019 la 10:58am
-
Fără supărare, dacă aceasta este poezie eu sunt împăratul Japoniei. Şi neverosimil de lungă, cu foarte multe ruperi de ritm, iar rimele unele vai de mama lor. Rimează a cu a, i cu i... Poeziile anterioare erau ceva mai bune. De obicei un poet progresează, nu regresează.
Ca o simplă întrebare, chiar vă place strofa:
De ce mă întrebi ca într-o doară,
când cred că am uitat deja,
de unde vin şi încotro, bunăoară,
eu însămi nedorind iar a afla?
Despre
conducere site redacție
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media)
CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media)
colaboratori
ATENȚIE!
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
***
Pentru scadența din septembrie 2026 au donat:
important!
Activitatea Recentă
"Un vals-balans al frunzelor în toamna ruginie. Am compus cu ceva timp în urmă un…"
"Un text puternic și profund original, cu multe asocieri de cuvinte insolite și surprinzătoare, cu…"
"Da este corect si interpretabil! Cu drag!"
CURS DE LIMBA ROMÂNĂ
Limba română este una dintre cele mai complexe limbi. Acest fapt dovedeşte vechimea ei. Fiind o…Vezi mai mult
"Nu moartea este problema. Tragedia ar fi să nu te pomenească Hristos în viața veșnică și asta…"
" Vă mulțumesc frumos!"
" Mulțumesc frumos!"
"Vă mulțumesc frumos pentru comentarii și pentru analiza poemului meu!"
Grig Salvan - WANDERLUST - Dor de ducă
Instrumental romantic music, created and performed by Grig Salvan
"Nostalgia e un dulce-amar sentiment care ne încearcă mereu, mai cu seamă odată cu trecerea…"
"Ursul carpatin e un animal superb, dar acolo la el, în sălbăticie. Din păcate ne-a invadat…"
"Ironic și zeflemitor, un text care se citește cu plăcere."
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
Evenimente
© 2026 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE