S-a îmbrăcat în rochie de seară Tulcea și,
răsfățată-n vânt de viile lumini,
își lunecă statui și acuarele
peste fântâni arteziene moțăind.
Cu pasul doamnelor de naltă clasă
își lasă voluptatea umbrelor pe străzi
- par sânii arcuiți corăbii ce se nalță
pe zidul felinarelor, ca niște prăzi.
Manșete din acvatice dantele
îi văluresc esențe de parnas
- se-aude fantomatic vechiul vals
al Dunării curgând fanfară militară...
Un vis de iederă se-ncolăcește lacom
pe foișoru-mpovărat de gând;
Vântoșii clopoței, înfiorați de val,
sunt fabuloase frunzișuri murmurând;
Și Dunărea se zvârcolește-n albii.
S-a îmbrăcat în rochie de seară Tulcea,
iar scânteinda noapte a murit;
Se-ngână zorile pe străzile-zorele
și preț de-o clipă albastra urbe a plutit.
Adaugă un comentariu
Frumos, melodios! Construcții / imagini poetice strălucitoare!
Cu plăcerea lecturii
expresiv, muzical, frumos!
Mulțumesc frumos, doamnă Sofia Sincă!
Tulcea - orașul de la Dunăre, de la delta Dunării, cântat într-un poem liber, dar care sună dumnezeiește. Nu știi unde e rima... dar știi unde e muzica pe care o așează poetul printre versuri. Urbea în straie de mare clasă stă de pază la malurile fluviului.
Manșete din acvatice dantele
îi văluresc esențe de parnas
- se-aude fantomatic vechiul vals
al Dunării curgând fanfară militară...
Deosebită apreciere,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE