atunci
ai stropit cu zer de păpădie
la rădăcină
veșmântul corodat
al amăgirii
pritocită iubirea
avea aromă de marinar
navigând de un veac
pe comete înlănțuite
răsăreai hienă
într-un cer de copite
între abur și scrum
malefică
brațele tale
Dunga reîncarnată
sufletul
înghesuit în teaca uitării
săruta tălpile
unor stele căzătoare
șevalet
o leoaică surprindea
plumburie tăcerea
buzele despicau
derizoriu
petalele
unui trandafir
fără spini
Adaugă un comentariu
Poezia aceasta e un mare pas înainte. Bravo!
Mulțumesc prietenilor care au comentat acest text ,Mulțumesc Angi Cristea ,mulțumesc domnule da Coza mulțumesc doamna Sofia mulțumesc Anna,Mariana Suciu,Cristian Pop și tuturor celor care au lecturat acest text!
Mulțumesc din suflet Gina! Pentru tot...
Alexandru, ai așezat poezia pe un șevalet unde crezul împarte razele cu noblețe. Cunosc trandafirii tăi de suflet, ai putea să-i postezi la fotografii. Ești, pe lângă poet, și un grafician bun. Admirație!
P.S.: Aveam voie să comentez de două ori?:)))
mulțumesc tuturor prietenilor care au lecturat și comentat acest text.cu stimă și prețuire alexandru
o leoaică surprindea
plumburie tăcerea
da Coza
Interesant ai prins aceste firimituri de iubire... explodate în diverse simboluri. Ai folosit alături de simboluri sinestezia care pune poemul în valoarea.
Felicitări pentru un poem bun, cald şi romantic.
Sofy
Mulțumesc pentru lectură Cristian Pop
Mulțumesc Gina !
gânduri stelare împărțite pământenilor, cu talent!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE