din întrunirea unei societăți literare

[miodrag radanov]

povestea lumii este suma intrigilor țesute în odăi elegante

atunci când ninsorile ating punctul critic

fumul amăgește destul încât să credem că nu mai avem unde merge 

 

fără vin restul timpului cade într-o adâncă dezamăgire

de parcă ne-am fi pierdut tinerețea la jocul de cărți al iubirii

asul de inimă roșie scoate limba împleticită de pofte

se răsucește pe călcâie

umple sertare cu lucruri intime-

dorințe femeiești ce nu sunt în stare să-și ascundă roșeața

 

pe grupul de interes anonimi denunță

scurgerea timpului

în apărarea construită abil invocă protecția banilor

argintul greu de găsit pe străzile ierihonului

fac zidurile să-și piardă răbdarea

 

un sunet de ocean în derivă

agită frecvențele

joase

din trupul greu încercat fluidele închid ultimul capitol

cu subtilitate

îți desfaci coapsele cât poate viața să ceară

prietene 

îngroapă-ți morții cum se cuvine

 

[Mihaela Popa]

pătrunzător, frumos!

[gabriel cristea]

Minunat poem! 

[Vasilisia Lazăr]

Foarte frumos! Felicitări!

Pentru a se păstra spațierea, întotdeauna să aduceți poezia de pe un document word, și nu de pe facebook, blog sau altele asemenea...

[Sofia Sincă]

Despre lume și timpul ei într-o continuă senzație de nesiguranţă şi singurătate la cote enorme.  Dar nu durează foarte mult aşa că trebuie să preţuieşti fiecare clipă.

Un poem tonic și profund.

Am citit cu plăcere și interes,

Sofi

[Valeria Merca]

Un excelent poem, cu o puternică încărcătură emoțională. 

Felicitări poetului!