cu toate ferestrele larg deschise în timpul meu

[Maria]

sunt ticsită de fumul clipelor
stinse pe lumânări
aprinse
când paşii mei nu îndrăzneau să pătrundă
într-o noapte virgină
de teamă că feminitatea urmelor mele nedumerite
strică echilibrul unui poem
codificat de mesaje
continuu
prin sânge
cu tine
decodificându-l
curgeam fluviu albastru

nu mai ştiu de când

timpul scuipă din el tot fum
peste scrum
şi nu mă mai miră de ce gândurile mele
rămân condens de nesomn
răsărit irespirabil de secunde saturate
zile în şir
gata sa plouă
şi dacă mă mai scutur de mine
mă înec sufocată dis de dimineaţă
cu toate ferestrele larg deschise
în timpul meu

[Maria]

Sofy, muţumesc tare mult!

Vasilisia, şi mie îmi place tot ultima strofă, aşa cum tu ai şi spus deja! Cu mare drag, te îmbrăţişez pentru comentariu, trecere! Încă ceva, îmi place enorm sensibilitatea cu care asculţi sufletul(mi l-ai simţit, ai renunţat la!... )

Ion, pe ici pe colo, contrariile sunt în deşi, anulate de da! Felul tău de a comenta îmi lasă o nemulţumire constructivă, pentru asta mulţumesc tare mult. Cu mare drag,

Iolanda, ai remarcat versurile care îmi plac şi mei, atât de mult! Cu mare drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Ei, da! Deși pe ici pe colo...

da Coza

[Vasilisia Lazăr]

Foarte frumos, Maria! Am pășit și eu pentru o clipă în timpul tău. Voiam să zic că ultima strofă mi-a plăcut foarte mult, dar mi-am amintit de comentariile din poezia cealaltă, așa că renunț. :))

Drag,

[Sofia Sincă]

Vid de identitate, trăire metaforizată, răvăşire a eului, picături mari de simbolism, într-un cuvânt poem, în timpul tău, despre trăirea ta de o clipă. Interesant, misterios, frumos!

Admiraţie!

Sofy