Clipa cea repede

[CALOTA RODICA]

Clipa cea repede

Fugară clipă, vânătă dogoare,
Cu-arare străluciri, ca de pepită,
Spre veșnicia, crâncen risipită,
Se-aruncă-n blânda curgerii vigoare.

De freamăt sur, când frunza e cârpită,
Azurul, încă trist și fraged, doare
Şi, dizolvat în lactescenta-i boare,
Lucește stins, stohastic, o clipită.

Orfeu coboară-n albii de-ntuneric,
Pe firul smuls din trup de arahnidă,
Sub geana universului himeric,

Chiar fluturii se-ntorc în crisalidă,
Iar astre moi, c-un smalţ de râs homeric,
Ne prevestesc a doua Atlantidă.

Rodica P. Calotă

[CALOTA RODICA]

Am ramas datoare cu explicatia pentru "stohastic": nu e gresita nicio varianta, in DEX, o gasim pe aceea, iar pe Wikipedia, cel mai la indemana si consultat site, o gasim astfel (De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search):
"Un proces stohastic, sau uneori proces aleatoriu, este contrarul procesului determinist (sau sistem determinist) considerat în teoria probabilităților. În loc de o singură realitate posibilă despre cum pot evolua procesele în timp (așa cum este cazul soluțiilor unei ecuații diferențiale ordinare, de exemplu), într-un proces stohastic există o incertitudine în evoluția viitoare descrisă de distribuții de probabilitate. Acest lucru înseamnă că deși se cunoaște condiția inițială (sau punctul de plecare), există mai multe posibilități de continuare a procesului, dar unele căi sunt mai probabile decât altele.
Un proces stohastic poate fi reprezentat ca o funcție aleatorie. În aplicațiile practice, domeniul de definiție al unui asemenea proces este un interval de timp - purtând numele de serie de timp - sau un loc al spațiului - purtând în acest caz numele de câmp aleatoriu.
Exemple comune ale seriilor de timp includ:
• fluctuațiile ratelor de schimb și ale cotațiilor acțiunilor din burselor de mărfuri.
• semnalele audio și video
• datele medicale, cum ar fi EKG, EEG, tensiunea arterială sau temperatura corpului
• mișcările aleatorii: mișcarea Browniană și drumurile aleatoare.
Exemplele de câmpuri aleatorii includ imaginile, topografiile aleatorii (peisajele) sau reprezentarea variațiilor de compoziție ale materialelor heterogene. "

La o eventuala rescriere, voi folosi varianta din Dex, pentru o pronuntie mai usoara si mai  romaneasca. Multumesc de varianta!

[Sofia Sincă]

În acest caz îmi retrag comentariul. Nu sunt atât de informată ca tine în privința sonetului, pasiunea mea cea mare fiind poezia cu vers liber. Dacă asta ai ales, să ai succes!

Sofi, cu drag.

[Ion Lazăr da Coza]

Dacă asta-i calea aleasă, mă rog...

da Coza

[Chris]

mi-a placut poezia si recunosc ca am citit „lactescenta” cam greu, dar a treia oara n-am mai avut probleme :))

[CALOTA RODICA]

Multumesc frumos!

Chiar imi doresc sa apartin unui grup iubitor de poezie cu forma fixa, indeosebi sonet. Altfel, as adera la preocuparile sonetistilor postmodernisti:

"

Modelul folosit anterior se extinde. Endecasilabul este înlocuit cu alte forme metrice. Rămân obligatorii doar cele 14 versuri, iar coerenţa ideatică este fisurată de fragmen-tarismul postmodern.
Se ajunge în perioada contemporană la un pseudo-sonet. Un exemplu îl reprezintă poezia El Dio Mercador a lui Alexandru Muşina.

Banana coaptă, din Ecuador,
Ca să ajungă pân' la mine-a mers
Atâţia kilometri! - N sens invers
Lui Francisco Pizzarro, el Conquistador.
Dar urmele de sânge s-au fost şters
De mult, sub paşii lui El Dio Mercador,
Ce mişcă: braţ, macetă, avion, vapor,
Tot ce există şi va exista în Univers.
Din umeda plantaţie ?Del Monte"
Şi până la stomacul meu de ulceros
El şi-a-ntins Lanţul Magic. Care leagă
Negrul de alb, putana de călugăr, chelnerul de conte...
În schimb, noi Inima i-o oferim prinos,
Sclavi în extaz pe-altaru-i: lumea-ntreagă.
Lirismul sonetului de altădată e înlocuit cu prozaismul, cu stilul livresc – intelectualizat, iar spontaneitatea şi ingenuitatea cedează în favoarea jocurilor verbale şi a unor artificii de expresie. Horia Bădescu a inventat chiar o specie nouă, numită „ronsetul”, în care se întrepătrund elemente de rondel şi de sonet.
De la tradiţionalişti la postmodernişti, sonetul românesc cunoaşte mai multe forme, începând cu cel orfic, apropiat de modelul clasic. (V. Eftimiu, Mihai Codreanu), continuând cu cel livresc, bogat în simboluri mitologice sau în referinţe culturale (St. Augustin Doinaş, M. Sorescu), cu cel politic ce foloseşte un limbaj radical, vehement (A. Păunescu) şi terminând cu sonetul oniric (L. Dimov) sau cu cel ludic (I. Hadârca).

Sonetul sonetul sonetul sonet -
ul sone tul - sony tul sonului somn
omu-i dur somnu-i dul-ce suomi sub om -
nul e sunetul e ozenet
e e e e e e e e e e e e e e e e
eul Eus tuul Tuus ele-ssss
s s s s o o o o n n n n e e e e t t t t e e e e -
l l l l e e e e e e e e e e e e e e
s s s s s s s s s s s s s s s s s s
o o o o o o o o o o o o o o o
n n n n n n n n n n n n n n n
e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e
t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t
e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e e
Aceste texte, ce cultivă manierismul şi pastişa, demonstrează faptul că sonetul se poate adapta universului literaturii actuale, iar „straiele sale sobre” pot fi purtate şi în sec. al XXI-lea."

[gina zaharia]

Am poposit cu drag în poezia ta!

[Valeria Merca]

"Repetiția este mama învățăturii". Textul se încdrează/ corespunde. :) E-adevărat,  neologismele și eu le consider îndrăznețe. Poezia place.

Am citit cu interes și plăcere

[Sofia Sincă]

Mesaj, temă despre timp, cu dorința de a se impune. Însă sonetul devine greoi din cauza neologismelor cam multe și dese, care nu mai formează ritmul. Motivul - accentele. Cuvinte prea greoaie pentru un sonet.

Sonetul se trage dintr-un cântecel italian, simplu, medieval, care a devenit în timp poemă. Prin urmare el trebuie să fie ușor, melodios, plin de farmec, încântător. Dacă îi introducem cuvinte greoaie l-am pierdut.

stohastic - eu l-am găsit, stocastic

Dar am citit cu plăcere,

Sofi