Bătrânul cu ochi verzi

[gina zaharia]

Cu siguranță că și bătrânul cu ochi verzi a iubit cândva.
Trage amintirile în piept odată cu fumul de țigară,

apoi le aruncă în vârtejul timpului.
Nu știu de unde coboară, nici dacă cerul de la fereastra lui
e încruntat, 
dar îl zăresc în fața blocului meu, pe o bancă, mereu în același loc.
Privirile sale zgârie pământul cu atâta finețe
că amețesc iarba, 
le cerne printre razele primăverii și parcă le așază într-un plic.
Cine știe, undeva la capătul gândului
e o cutie poștală.
Și un parfum puternic, poate un con de brad și o oglindă.

Peste drum, o echipă de fotbal amestecă sunete
și cifre, 
un autobuz plimbă străzile într-un film vechi, 
niște gânduri tușeșc lângă poarta zilei,
un cerșetor adoarme peste ele, 
trecutul clocotește ca un țipar într-o barcă de salvare.
Și totuși, bătrânul cu ochi verzi prinde asfințitul în pumn
și îl duce acasă.
În urma lui, gărgărițele au invadat cerul, ca niște picuri de mir
în candela inimii.

[Mihaela Popa]

aprinzi, cum numai tu știi să o faci, flacăra din candela inimii

admirație!

[gina zaharia]

Lisia, îmbrățișări!

[gina zaharia]

Hai că le-am dus lângă poartă! :)))

Mulțumesc, da Coza!

[gina zaharia]

Mulțumesc, draga mea Ana!

[gina zaharia]

Nu i-am răscolit sufletul, nici măcar nu știe că am scris ceva despre el :)

Mulțumesc, Nikol! 

[gina zaharia]

E desprins din realitate. Adică l-am descris așa cum l-am perceput eu, așa cum am citit în privirile sale pierdute. 

Mulțumesc, Sofi!

[gina zaharia]

Înseamnă că l-am prezentat bine! :)) Mulțumesc, Valeria!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Valerian! Și pentru atenția cu care citești poeziile mele!

[Vasilisia Lazăr (da Coza)]

Ca niște picuri de mir în candela inimii.

Bravo!

[Ion Lazăr da Coza]

gă ga :((

O rurală cu zeu.

da Coza