Of, iarnă, cât mai stai la noi?
Te uită! Plictiseala-i mare!
Ai început să te despoi
În stări prea lungi, apăsătoare.
Te rog... ţi-ajunge cât ai stat!
Fă loc ninsorilor cu floare,
Cu tine aici ne-au îngheţat
Speranţele în buzunare.
− De ce-aş pleca? Nu-i încă timpul
Să cearnă cerul munţi de floare
Şi-n suflete stă anotimpul
Ce-adânc îndeamnă la visare.
Mai stau un pic, când mărţişorul
Se-agaţă-n piept la mândre fete,
Dar până atunci sunt cerşetorul
Ce se visează dragobete!
Adaugă un comentariu
Domnule Bolache, vă mulţumesc!
O primăvară frumoasă! La mulți ani!
La mulţi ani, ReGină!
Nu mi-am dat seama, domnule da Coza! Voi încerca s-o modific! Vă mulţumesc!
Doamnă Sofia, mulţumesc!
Domnule Dragoş Nicolae Iordăchescu, vă mulţumesc pentru popas!
Bine c-a plecat, Angy!
La mulți ani, Primăvară!
La rimă, ai de două ori floare. Pică rău pe tărâmul poeziei așa ceva.
Versuri cu foarte puține figuri de stil.
da Coza
Frumos... dar, cam fără luciu.
Bună pentru copii.
Sofy
Mai stau un pic, când mărţişorul
Se-agaţă-n piept la mândre fete,
Dar până atunci sunt cerşetorul
Ce se visează dragobete!
Frumos! O primăvară inspirată vă doresc!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE