Anotimp deviat

[Monica Pester]

Aspră ca rubinu-i toamna care-ncepe

Plouă cu hrisoave aduse de vânt.

Doar zeița muză, blânda Euterpe

Poate sa-i închine versuri ca descânt.

Vine iute-n valuri, nu se mai oprește

Plouă cu suspine de se rupe cerul,

Nici când suflă vântul nu încetinește

Și în duritate, vrea să-nvingă fierul.

E mai rea iùbirea care pleaca-n toamnă,

Nu se uită-n urmă, a tăiat respirul,

Chiar de-i ești dublură, asta te condamnă

Să-ți împarți cu ploaia în tumult, delirul.

E-o tristețe-afară, de-ți intră în sânge,

Se lipește, parcă, și cerul de tine

Toamna asta, cred că, nu știe a plânge,

Doar își amintește rugile creștine.

Mă arunc în mersu-i, să-mi văd viitorul,

Ea-i prezicătoarea vieților ce sunt

Ordonate-n șiruri,  cum și Creatorul

A umplut cu viață tot acest pământ.

[Monica Pester]

Imediat repar, stai  numai sa vezi ! Mama mia,  ce maeștri am ! Mai scot vreo 5 volume cu voi ! Hihihi ... 

Seară cu spor, tuturor! 

[Vasilisia Lazăr]

Plouă cu hrisoave aduse de vânt.

Iubirea ce pleacă e mai rea în toamnă, / E mai rea iubirea care pleacă-n toamnă

Aici se simt aritmiile. Am sugerat o variantă. La prima, nu știu pe moment.

Și poezia aceasta e una bună, plină de sevă (dacă tot s-a vorbit de ea), sensibilă și bine scrisă. Dacă mai repari și cele două aritmii...

Cu drag, seară frumoasă!

[Monica Pester]

Sunt copleșită, Mihaela ! Am o poezie mai jos, despre care am mare curiozitate. Poți să citești, te rog ? Lisiei i-a plăcut. Multumesc din suflet !

[Mihaela Popa]

da, e o scriere bună, m-a impresionat tare

"E-o tristețe-afară, de-ți intră în sânge,

Se lipește, parcă, și cerul de tine

Toamna asta, cred că, nu știe a plânge,

Doar își amintește rugile creștine."

mă bucură tare progresul tău

[bolache alexandru]

Aspră ca rubinu-i toamna care-ncepe

 

Plouă cu hrisoave aduse de vânt.

 

Doar zeița muză, blânda Euterpe

 

Poate sa-i închine versuri ca descânt. mi-a plăcut mult această strofă!

[petrut dan]

Observ un progres în scrierile tale, și poemul acesta cu câteva imagini deosebite confirmă ceea ce am spus, mi-au plăcut în special ''Iubirea ce pleacă e mai rea în toamnă,''-foarte frumos și sugestiv, ''

Toamna asta, cred că, nu știe a plânge,

Doar își amintește rugile creștine.''-

la fel un mesaj puternic, la ultimul vers eu aș fi pus în loc de ''sevă''

viață, nu știu de ce sevă nu-mi pare așa de potrivit parcă te duce cu gândul doar la regnul vegetal, pe când viața dă universalitate , părerea mea, evident, dar un poem bun ce merită apreciat! 

[Monica Pester]

Chiar credeți ?  Mulțumesc frumos. 

Dacă ar fi să aleg, aș zice că minunata Euterpe se reliefează mai mult în celălalt înscris - În adânc de Atlantide -

Aprecierile dumneavoastră mă onorează. De departe, sunteți seniorul metaforei !

[gabriel cristea]

Se vede că pe-,,'Nsemne" s-a pogorât a poeziei muză, Euterpe! Felicitări!