Amintiri ( Vremuri )

[Florica Munteanu-Cuc]

              Amintiri

           (Vremuri)

era o zi frumoasă

într-o vară

pe continentul

verbului a fi

eram 

de mult

uitați pe-afară

adunați grămadă

la focul taberei

din jocul nostru

de copii

hei tu vreme

aruncă pe jăratic

un pumn de vreascuri

peste focul

ce ne-a-ncălzit

hei

tu de colo

nu te teme

apropie-te-n veacuri

de ceea ce-ai trăit

era-ntr-o seară caldă

în altă vară

inima în flăcări

tâmple-n vânt

și zvon de-argint

bătând la ușa lunii

recitând sonete

înflăcărați

îndrăgostiți

râzând

iubind

hei inimă

mai zvâcnește-o dată

bate clipa cea de taină

anilor 

cu jind

hei lacrimă

ușa-i descuiată

așterne timpul  verde

tâmplele

albind

era o seară rece

de-apusă toamnă

așezați la focul vetrei 

ca demult copii

caleașca iernii trece-n goană

cu cai pereche

deșirând pe strada veche

de gheață jucării

hei tu vreme

mai treci o dată

prin fața casei mele

așteptând ca un tramvai

hei lacrimă

ușa- i descuiată

s-a făcut târziu

și stelele zic

hai

[Florica Munteanu-Cuc]

O apreciere care mă onorează,  căreia nu îi găsesc răspuns  la fel de concis și de plin de substanță!  Pe potriva frumuseții acestei aprecieri, vă spun din toată inima: VĂ MULȚUMESC, stimate domnule Ion Lazăr da Coza! Vă sunt profund recunoscătoare, dumneavoastră și soției dumneavoastră, precum și întregii familii culturale a acestui grup, pentru bucuria pe care o aduceți în viața mea, în inima și sufletul meu, în duhul care mă poartă, zi de zi! Cresc și cresc zi de zi , tot mai în bucurie, de când sunt parte a acestui spațiu spiritual!

[Ion Lazăr da Coza]

Timpul ca o sabie a lui Damocles...

Poezia m-a sedus.

da Coza

[Florica Munteanu-Cuc]

Mă bucur  enorm pentru rezonanța acestor versuri în inima dumneavoastră,  mult-îndrăgită  iubitoare a poeziei Valeria Merca! Nu pot fi decât onorată și fericită! Vă mulțumesc și Îi mulțumesc Bunului Dumnezeu să cunosc oameni ca dumneavoastră , ca și alți confrați din acest grup! 

[Valeria Merca]

Este evidentă în text starea de nostalgie pentru timpul petrecut în desfătare, fără grija zilei de mâine, dar și conștientizarea ireversibilității timpului (în s3). În versuri curgătoare, în  strofa 2 este evocată și  invocată iubirea  cu 

„inima în flăcări

tâmple-n vânt

și zvon de-argint

bătând la ușa lunii”... Frumos!

Textul se bucură de muzicalitate. 

Am citit cu drag și am... rezonat.

[Florica Munteanu-Cuc]

   Vă mulțumesc din toată inima, cu mult drag, Mihaela Suciu, pentru minunatul comentariu și pentru aprecierea poeziei mele!

Cu drag,

Flori

[Florica Munteanu-Cuc]

  Vă mulțumesc din toată inima pentru minunatul  comentariu la această poezie și pentru apreciere! 

Cu mult drag,

Flori

[Mihaela Suciu]

În galopul timpului spre stele! Ce frumos!

[Florica Munteanu-Cuc]

 Ce frumos ai scris despre acest poem, Sofi dragă!... Îți mulțumesc din toată inima! Am să îți trimit  cântecul întreg, am așezat versurile pe melodie și cânt  acest cântec acompaniindu-mă la chitară! Așa e, dinspre prima strofă, versurile capătă un ton din ce în ce mai melancolic, mai trist...! Dar și așa, în ultimul vers  - poate nu am sugerat bine ideea - , stelele par a invita la joacă, e ca o chemare scurtă, directă, copilărească,  la un alt fel de joc...! Mi-a plăcut enorm ce și cum ai scris, îți voi urma toate sfaturile, minune de om! Toate poeziile la care am aplicat  terapia ta de îndrumare , recomandările și bunele tale sfaturi au ieșit în final mult mai convingătoare, mult mai frumoase și mai bine realizate! Îți mulțumesc, Sofi dragă! Zi binecuvântată să ai și azi, să avem cu toții, Doamne-ajută! P.S. Dacă poți  și vrei , te rog să îmi scrii în privat adresa ta de e-mail, să îți trimit cântecul meu scris pe aceste versuri!

[Sofia Sincă]

Începe cu patos copilăresc și se termină trist... la apus... de toate, de viață - când, stele zic, hai!

Timpul cu amintirile lui, despre lumea trecătoare, un cântec melancolic, trist. Poezia deține ritm și rimă plăcute, ceea ce conferă muzicalitate vocilor celor care au trecut pe aici și au lăsat urme de neșters.
- așterne-te în timpul verde - te-așterne-n timpul verde sau așterne timpul verde, dacă se potrivește sensul. E mai bine ritmic, zic eu.

Iar aici, a anilor, pentru a evita aliterația, poate rămâne numai anilor. Dacă nu dorești să mai adaugi un mic atribut.

Mi-a plăcut mult poemul, deși m-a cam întristat.

Sofi