Adio

[ALEXANDRU MAIER]

Plec. Plec până ce ochiul tău nu are vierme

Și gândul meu mai poleiește flori,

Splendori și zbateri las în urmă

Și crini pe nevăzutele culori.

Plec. plec la braț cu cele trecătoare 

Atât cât ele au miros de rai.

nu-mi voi mai irosi privirile în zare

Ca și cum ai fi nemuritoare

(nu mult-cât într-o mie una de povești).

Aceste vești se vor lăsa aduse

Ca o lumină-n umbra ta...

Va fi senin și fără de durere!

Dar farmecul? Farmecul va colinda altundeva...

Nostalgic mă voi pipăi la colțuri,

Să văd dacă mai simt

Sau dacă ești.

Pe alte cruci și-n alte chipuri

Voi mai sculpta iubiri

Din cele care-au fost

Sau vor mai fi cândva. 

De voi simți și-atunci durere

E pentru toate câte s-au pierdut;

Dar doruri vii, nemărginite,

În răsuflare nu am să mai pun

(și nici în pas)

Ca să-ntrerup o veșnicie

Cu grămăjoara ce-a rămas.

Plec.

Plec.

De voi găndi că simt iubire

Voi pune totul la trecut...

Adio,

   Vis...

     Durere...

        Iubire...

Adio lut.

[Vasilisia Lazăr]

Eu nu voi continua o polemică sterilă, ce am avut de spus, am spus. Nu am timp de risipit aiurea cu persoane puse pe arțag. Rămân la părerea mea. Sunteți arogant. Dacă e să apelez puțin și la psihologie, însăși scrierea numelui doar cu majuscule și scrierea textelor cu litere bolduite denotă aroganță. Vreți să ieșiți în relief prin orice mijloc. Lăsați textele pe care le postați să vorbească în numele dumneavoastră. Nu vă mai victimizați că nu aveți motiv. Și fără ironii de doi lei precum cea cu sfințirea locașului. În definitiv, faceți cum doriți. Noi nu putem decât duce calul la apă, dar nu-l putem forța să și bea. E ultimul meu comentariu pe această dispută. Succes, orice ați hotărî!

Corect se scrie nerespectuos, și aceeași oală. 

[ALEXANDRU MAIER]

Pentru Vasilisia Lazăr Grădinariu și Ana Cîmpeanu. Nu am vrut să mai răspund la grelele acuze dar cred că sunt obligat moral, nu-i așa? Ați iscat o furtună într-un pahar de apă din nimic. Eu nicidecum nu am făcut atac la vreo persoană și cu atât mai mult nu am fost nerespectos sau vulgar.Am primit atac la felul cum mă comport. Eu am făcut strict păreri despre creația mea. Nu scriu o poezie la cinci zile, nu sunt arogant. am încercat să spun, dacă tot veni prilejul să supun discuției spre dezbatere unele modalități de percepție poetice ale mele. Eu pot să spun unde m-ați lovit sufletește , dumneavoastră nu. Vi s-a părut că am dat cu vreo pietricică și ați răspuns cu bolovan. Am,  de învățat, categoric. Am de mers pe un drum; dacă mai pot. Nu pot înțelege de ce ați sărit asupra mea și asupra caracterului meu luîndu-vă după două fraze înțelese greșit.  Probabil v-ați fript cu oameni de aceștia și m-ați pus în aceași oală.. Nu, nu sunt arogant, am făcut strict referire la creația în discuție și la modul meu de a percepe poezia. M-ați înțeles greșit, m-am exprimat greșit? Eu am venit cu așa mult suflet, cu așa bună credință aici și uite ce vorbe primesc. Ați făcut un capăt de acuzare cu acel citat care, chiar rupt din context și tot nu mă poate condamna pentru aroganță. Și nici acuzația de orgoliu, total gratuită. Iar faptul că nu sunt dispus la critică este o părere iluzorie, chiar minciună.  Mie îmi place la voi și mă înclin pentru ceea ce realizați, aș fi vrut să fiu constructiv, însă dacă considerați că aroganța mea și lipsa de caracter este un impediment, vă puteți întălni și dispune soarta mea tranzitorie în acest locaș. Locaș care vrea să se sfințeacă. Doamne ajută, cu mine sau fără mine.

[Vasilisia Lazăr]

Nu am greșit cu privire la greșelile frecvente. M-am dus de curiozitate pe pagina dumneavoastră să citesc cum vă prezentați. Și vă prezentați așa:

„iUBESC CUNOAȘTEREA, CREAȚII INDIFERENT DE FORMA ȘI MODUL DE EXPRIMARE

Am publicată o nuvelă. Am publicate două volume de poezii din care prima am obținut premiul de debut la un festival național, Geogiu-Băi. Sunt vicepreședinte al cenaclului Gherlean. În mare cam atât.”

Credeți că e în regulă pentru un scriitor? Întreb doar. Mie nu mi-s deloc indiferente forma și modul de exprimare. Să nu vă imaginați că am ceva cu dumneavoastră. Doar consider că mai aveți foarte multe de învățat. 

[Vasilisia Lazăr]

Nu, domnule Maier, nu vă victimizați că nu impresionați. Tonul face muzica. Recitiți-vă comentariul față de mine. Eu am comentat cu căldură și bun-simț. Dumneavoastră ați venit cu aroganță să-mi demonstrați că regulile nu contează într-o poezie. Ba contează, nu doar la poezia clasică în formă fixă, ci și la toată poezia clasică. Nu doriți reguli stricte? Scrieți în vers liber, dar atunci renunțați la rimă, că și aceea are niște reguli. Credeți-mă, știu cu ce se mănâncă poezia. Eu nu m-am școlit pe facebook, am mâncat multă pâine pe site-uri literare, de prin 2008. Nu vreți să le respectați? Ok. E problema dumneavoastră, dar eu am datoria să spun ce nu e în regulă. Dar nu fiți arogant cu mine și nu încercați să-mi demonstrați că albul e negru!

„Cu rimă aleatorie, profitând de spațiul minunat pe care mi l-ați oferit am să mai postez în câteva ore, mă încadrez în timp, un alt poem care-și face de cap: Dor de dincolo. Este frumos copilul tău dar ar fi fost mai  frumos dacă era născut în luna mai.”

Ce înseamnă asta dacă nu aroganță și autosuficiență?

Acest site e un cenaclu online. Menținut cu cheltuieli și din voluntariat. De ce? Pentru că toți de aici credem în frumos! Credem în diamante! Poate că încă nu sunt diamante pe acest site și nici bijutieri, însă aspirăm la așa ceva! Rolul site-ului e să ajutăm și să fim ajutați. Lăudăm, criticăm sau încurajăm, după cum e cazul. Aici gusturile se discută - nu cenzurăm! Dar dacă cineva e obraznic, da, îl cenzurăm. Citiți  REGULAMENTUL site-ului! Pentru mine, tinerețea nu e sinonimă cu obrăznicia. 

Postând creațiile, trebuie să ne așteptăm și la critică. Dacă sunteți un orgolios și nu acceptați sfaturi și critici, ne veți părăsi, așa cum au făcut-o alții înaintea dvs, dacă veți fi receptiv, veți evolua. Noi nu pierdem și nu câștigăm ceva prin plecarea dvs! Alegeți! Trăim într-o țară liberă! 

Și aveți grijă chiar și la comentarii! Faceți cam multe greșeli. 

[ALEXANDRU MAIER]

Ana Cîmpeanu,  Vasilisia Lazăr Grădinariu eu nu aș fi vrut să vă răspund, din sfială. Dar cred că trebuie pentru ami menține integritatea sufletească. Vă pot lăsa și în pace, dar trebuie să răspund: Eu am dat un comentar strict legat de creația mea, nu am făcut și nici nu voi face atac la persoană-exemplu că aș fi arogant sau că scriu în cinci ore o poezie. mare neadevăr. Unele poezii au nevoie de o întreagă existență pentru a lumina ceva ca o lumănare sau chibrit./ M-ați rănit, dar nu contează fiindcă intenția a fost bună și constructivă. Repet, ați făcut atac la persoană, adică la găndirea mea existențialistă despre una-alta. Nici nu vreau drept la replică..doar vreau să spun că mi-ați înțeles greșit vorbele. Mă întreb de ce? Probabil este experiența cu alte suflete. Eu nu sunt arogant, eu nu ,,fac” o poezie la cinci zile. Dacă vreți să vă găndiți cât v-am rănit eu pe voi și voi pe mine..aici rămâne scris am încecat să-mi spun opinia despre creația mea nefâcând așa atentat  pentru care ați tăbărât pe mine. Să las caii, un om inteligent ar respira ușor, cinci poezii pe oră! Aroganță? Eu credeam că intru în poezie nu în iadul judecății. Te poimenești că-mi scoateți comentariul! Nu sunt modest, nu sunt educat, nu dau păreri, nu vreau să fiu considerat inteligent, nu vreau să supăr...am sperat că aici pot îndrâzni să-mi spun părerea fără atac la persoană. Mie atacul mi s-a făcut. Eu spuneam despre concepțiile mele lirice, strict legat de poezie și voi mă numiți arogant? Fără bun simț? dacă mă considerați așa nu rămâne decât o alternativă: să mă scoateți afară căci nu aveți nevoie de oameni needucați. 

[Vasilisia Lazăr]

Observ o mare aroganță din partea dumneavoastră, domnule Maier (după cum vedeți, eu nu vă tutuiesc, pentru că nu vă cunosc). Cu o astfel de aroganță, nu vom face niciun pas înainte. Atotștiutori am mai avut pe aici.

[Chris]

am citit poezia si de jos in sus, dramatism pana la extrem, vad un personaj dintr-o piesa shakespeariana recitand acest monolog...

[ALEXANDRU MAIER]

Pentru Vasilisia Lazăr Grănariu. Vai de mine, dar versul nu e liber? Nu e închistat de nimic. Reguli? Tegulile se respectă la rondel, sonet, pantum, etc. Rimă? Ritm? Mă încadrați în poezia clasică? Să ne găndim ce ne face bine în poezia clasică sau neclasică. Brăncuși spunea: dacă realizezi ceva perfect ia un ciocan și știrbește. Vă închipuiți ce-ar fi ieșit dacă aș fi stat să mă conformez regulilor de ,,dănșii inventată”. Este, pentru mine foarte constructivă  ideea, critica rimei aleatorii. Cu rimă aleatorie, profitând de spațiul minunat pe care mi l-ați oferit am să mai postez în câteva ore, mă încadrez în timp, un alt poem care-și face de cap: Dor de dincolo. Este frumos copilul tău dar ar fi fost mai  frumos dacă era născut în luna mai.

[Vasilisia Lazăr]

O poezie frumoasă, dar ar fi fost mult mai frumoasă dacă s-ar fi respectat toate ale prozodiei: rimă, măsură, ritm. Sau dacă era scrisă într-un vers liber. Folosirea aleatorie a regulilor prozodice, la o poezie clasică, nu face bine, iar folosirea rimei aleatorii, la una scrisă în vers liber, iar nu face bine. Există metaforă, există emoție, putea fi perfectă. Mai aștept!

[ALEXANDRU MAIER]

Bolache Alexandru. Sunt bucuros și onorat de frumosul dumneavoastră comentar.