Acolo unde cerul şi pământul se unesc

[Irina Lucia Mihalca]

Acolo unde cerul şi pământul se unesc

Norii-au plecat, ploaia s-a oprit, simţi
răcoarea şi miresmele serii?
Închide ochii, ascultă-i simfonia!
Cu tine nu mai simt nimic,
mă tulbură această melodie,
În aburii liniştii, timpul pare să se fi oprit,
prin fiecare poveste te urmez într-un alt timp,
priveşte cerul, ascultă-i şoapta.
Ce e frumosul, dincolo de un gând?
Prin curba privirii, o apostilă,
- asocieri, atingeri, emoţii,
stări ce-şi poartă departe matricea în noi... -
Suntem reflectarea
unui creator absolut, desăvârşit,
iar cu cât ne adâncim în El, în vibraţiile lui,
deschidem porţi nebănuite azi,
dar mâine poate fi iluminarea eternului din noi.
Suntem gânduri într-o mare de gânduri,
nu pescuim nimic necunoscut, doar ceea cunoaştem.
Suntem goi şi descoperiţi în faţa Lui.
Să nu frângi aripile nimănui!

În adierea nopţii,
desfă pumnii şi lasă fluturii să zboare!
Nu pot, de teamă să nu te scap,
nu am puterea să rezist unei profunde iubiri!

Între lume şi tine plutesc,
în adâncimea cerului te văd doar pe tine,
Te caut în fiorul pe care mi-l transmiţi
în lumina eternei incantari. Nimic din tine
nu-mi este străin.
Mă porţi fascinat spre zări senine
şi clipe noi ale paradisului,
pentru acum, aici, dar şi pentru acel
veşnic acord al armoniei depline.
Zborul spre tine-i viu, om frumos al inimii mele,
Spre destinaţia finală,
în dansul spiritului te-am văzut.

O mare învolburată, un mister eşti,
ochii tăi mă răscolesc!
În aureola timpului, culcată în pliurile spiritului,
sunt doar un gând multiplicat
în evantaiul gândurilor. Tu cine eşti?
Ecoul tău, un veşnic căutător!

Vreau mai mult din tine. Sunt una cu tine,
cu lumea, cu cerul, cu marea, cu vântul,
cu lumile din fiecare.
Mă-ndrept în cel mai tainic loc,
acolo unde cerul şi pământul se unesc.
În colţul ochilor o picătură de rouă,
topită într-o lacrimă este inima ta,
Sufletul tău, mereu, va fi
călător spre-acel tărâm unde mă vei întâlni...

https://www.youtube.com/watch?v=cAUXs08MQ1k

[Irina Lucia Mihalca]

Ada, raspunsul meu adresat Laurei, a coincis cu mesajul tau. 

Multumesc pentru lectura si impresii,

Cu drag, Irina

[Irina Lucia Mihalca]

Multumesc, Laura, pentru pasii tai si adanca intelegere.

Cu drag, Irina

[Irina Lucia Mihalca]

Toate isi asteapta timpul, da Coza!

Cu drag si pretuire, Irina

[Irina Lucia Mihalca]

Augusta, multumesc pentru semnul de lectura si sugestie.

Cu drag, Irina

[Irina Lucia Mihalca]

Multumesc, Sofy, pentru popas si impresiile lasate.

Cu drag, Irina

[Staicu Laura Marinela]

Am recitit-o cu drag, Irina şi m-am lăsat cuprinsă de bucuria revelaţiei pe care o împărtăşeşti cu noi. "Desfă pumnii şi lasă fluturii să zboare!" e-atât de simplu...

Tu şti însă, că

"Nu pot, de teamă să nu te scap, 
nu am puterea să rezist unei profunde iubiri! 

Dar mai şti şi că:

"Vreau mai mult din tine. Sunt una cu tine, 
cu lumea, cu cerul, cu marea, cu vântul, 
cu lumile din fiecare. "

Aşa încât pot ajunge "în cel mai tainic loc, 
acolo unde cerul şi pământul se unesc. "

Cu drag de versul tau profund,

Laura

[Ion Lazăr da Coza]

 doar ceea cunoaştem. ?

Aceeași desfătare lirică.

Drag,

da Coza

[Chris]

Dialog cu prorpiul eu, cu ecoul, întrebări, răspunsuri căutări. Aşa cum ne-ai obişnuit o lucrare amplă, frumoasă. Nu am înţeles  de ce videoclipul este postat de două ori. Pe cel postat la comentarii îl poţi muta la fişiere video unde îi este locul, putând  fi astfel vizionat şi comentat :))

[Sofia Sincă]

Dialog cu propriu ecou. Răspuns la stări, la presupuneri, la întrebări. Ecoul este cel ce înregistrează cu sfiinţenie şi transmite replici.

Frumos!

Sofy