Implacabil soroc

[Nădejde Angelina]

Când o fi să-nţeleg că iubirile mor

Răstignite pe cruci în piroane adânci,

Fără drept de apel într-un jalnic sobor

Cu-asfinţituri ce plâng peste suflete stânci,

 

Când voi şti că din scrum nu pot cerne scântei

Doar iluzii în ploi  şi nefaste izbânzi,

Că din piatră şi lut nu răsar ghiocei

Şi nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi,

 

Când voi vrea să-nteleg că speranţele sunt

Doar lumini ce se-aprind când căderile dor,

Voi afla în sfârşit că-nălţările mint

Şi-n arene pustii nu pot fi matador,

 

Învăţa-voi atunci că în palme de foc

Nu pot strânge ninsori  dintr-un cer întinat,

Că se poate muri – implacabil soroc

Dar va fi prea târziu pentru tot ce-am aflat.

(Mențiune la Festivalului Internațional de Poezie ”Romeo și Julieta la Mizil”,  poezia nr. 1)

[Valeria Merca]

Există cântec, există gingăşie şi desfătare în poezia ta, Angelina!
Felicitări, draga mea!

[gina zaharia]

Cât de frumoasă! Felicitări, Angy!!!!

[Ionel Mony Constantin]

REVERENŢÂ!

[Laura H.]

Felicitări, doamna Angelina!

[Dolha Paul-Alexandru]

Mă bucur că am citit această foarte frumoasă poezie. 

Cu drag,

Paul