Toamna viselor târzii

[Stanescu Valentin]

 

’’A venit aşa, deodată,

     Toamna’’ viselor târzii,

         printre frunzele din vii,

             într-o haină colorată.

 

             Pălăriei, peste plete,

        îi atârnă lung un şnur,

     tare-aş vrea ca să il fur

să-l pun şirete la ghete.

 

Ea-mi zâmbeşte, jucăuşă,

     că de vară m-a scăpat,

          eu îi spun, mai apăsat,

              colţii brumei bat la uşă.

 

             Îmi aduce cufăr mare,

        ca o zână din poveste

    şi-n cămară fără veste

iată-i caldă sărbătoare:

 

struguri, nuci, gutui şi mere,

     coborând dintr-un tablou

          pudrate de un halou

               se aşază în panere.

 

               Eu privesc fără cuvinte,

          darul ei, nu-s încântat.

     Ce să-i spun cu un oftat?

Încearcă să mă alinte,

 

simte că am o tristeţe,

     nu-mi e zâmbetul firesc

          şi-mi cere să glăsuiesc,

               cum să scap, să mă înveţe.

 

               Ea, Toamna viselor târzii,

          mă-ncântă c-un cuvânt

     răsucit fuior de vânt

şi-mi spune sigur c-ai să vii...

[Stanescu Valentin]

Doamnă Gina Zaharia, aţi trecut cu gândul prin Toamna visătoare ce se arată blândă cu noi şi natura după toridul anotimp... Pornind de la un joc de cuvinte prin minte am ajuns la o poveste plăcută, precum s-au exprimat şi ceilalţi colegi din Cenaclu. Aveam pregătită o Valentă a lui septembrie la fel de plăcută, Aştept să mai intre postări să o aduc spre bucuria cititorilor acestui mod de a picta prin penelul cuvintelor...

[gina zaharia]

Un tablou plăcut, cu două fețe bine conturate.

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

O toamnă frumoasă .

[Stanescu Valentin]

Grig, prietene! La umbra Topârceanului cuvântul meu e-atât de mic precum un bob de rouă-n zori în apele oceanului...

 

unora le place Toamna

     că e plină de-amintiri

          altora le place Doamna

               după primele-ntâlniri

 

               trec fugare clipe-n goană

         toamne se succed hai hui

     Domnişoară sau Cucoană

se supun destinului...

[Stanescu Valentin]

aDa, mulţumesc pentru lectură pentru versuri ce au sens tălmăcite cu măsură către înţelesul dens...

 

Toamna-aduce altă Toamnă

     pe la munte pe la şes

          când e galben asta-nseamnă

               că-i un anotimp ales

 

               amintirile din vară

          trec ca frunza-n arămiu

     vânt le-mprăştie pe-afară

le uităm într-un târziu...

 

[Grig Salvan]

Inspirat în mod evident de toamnele lui Topârceanu, poetul vine cu o versiune proprie, originală a Doamnei Toamnă. O lectură plăcută.

[Ada Nemescu]

Am citit și recitit, chiar am suspinat în rime...

Să te-ajungă pe cărare, cine să-ndrăznească...cine?

Prea ți-e toamna visătoare, aurie și mioapă :))

În veșmântul ei de-aramă, câte vise să încapă?!

Tot citesc și recitesc, mai suspin, pleoapa se-nchide

Năpădesc și amintiri lângă visele - fluide

Se așază ca-n frunziș, pe alei și prin firide...

Foarte frumoasă Toamna viselor târzii... te admir, dar poate știi...

aDa

Am ghicit?!  Dar tu nu știi

Erai ocupat, pe-afară...

Toamna viselor târzii

Ajunsese într-o gară

Stătea tristă pe-un peron

Nu primise îmbrățișare

Aștepta măcar un om

Și privea spre o cărare...

Își purta în păr o frunză

Iar pe umăr pelerină

Din crenguțe, nu din pânză

Pe obraz fără vreo vină...

Buzunarul cu iluzii

În poșetă - promisiuni

Vântul tot făcea aluzii

La plăceri și pasiuni...

Uite! mie-mi place toamna!

Într-o toamnă m-am născut

Ieri fetiță, acum - doamna

Ce-am greșit de m-am trecut?

Toamna visele-s târzii...

[Stanescu Valentin]

Dan,

m-a bucurat în astă seară

     mesajul tău de menestrel

     sunt prea departe de-a ajunge

pe urmele lui Păstorel...

 

[petrut dan]

Ceva în genul lui Păstorel, o lectură plăcută și numai bună pentru vremea de afară, stimă!

[Stanescu Valentin]

Teodora, am renunţat să aduc o Valentă despre septembrie în favoarea acestei Toamne vesele. Am adus bucurie în sufletul tău prin acest joc de imagini şi subînţelesuri. Te mai aştept în grădina Valentelor mai vesele sau mai triste.