tăcerea din tine
adânc mă frământă
în golul din noi
un greiere cântă...
umblăm fără noimă
pe poteci în hazard
în umbra comună
amintirile ard
muguri de tristeţe
îmi inundă cerul
zborul fără aripi
mi-l înmoaie gerul
din ce-a fost ce-a rămas?
nici frunze, nici floare
livada e seacă
doar fructe amare
Adaugă un comentariu
mesaj bun, hăinuţa lui mai trebuie revizuită
Schimbări de ritm și ruperi de ritm. De revăzut! E păcat să rămână așa.
Într-un ritm săltăreț - niște gânduri mai negre sau cel puțin gri. Mesajul nu prea cadrează cu ritmul săltăreț.
Versuri de iubire pierdută, nostalgie. Desigur ritmul s-a abătut de la drumul drept, uneori.
Am citit cu plăcere,
Sofi
Doamnă Valeria Merca vă mulţumesc pentru identificarea în text a unor elemente care necesită îndreptare spre ritm şi rimă. Voi trece peste text în vremea reviziilor.
Aș mai reveni asupra acestui text. Ritmul iambic din prima strofă se schimbă în următoarele.
Citiți cu voce tare și vă veți convinge.
Părerea mea este că se mai poate îmbunătăți acest text.
Mesaj concentrat, tristețea abundă:
De ce fructe seci?
Amar în livadă
Aripi fără zbor
Gerul e doar nadă
Umbre fără vini
Gol și amintiri
Greieri tac în noapte
Poteci fără șoapte...
Atmosfera însă nu exclude un alt început... mi-a plăcut,
aDa nemescu
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE