Blogul lui Angi Cristea -- Arhiva Iulie 2016 (5)

Cântec la xilofon

așa pare lumea cu pereții vopsiți

în exterior

aici uleiul se scurge ca un șarpe de apă

suflete cu un singur timpan

miros a ratare a iarbă-de-mare a nadă

a balans între morți/ocean între vii

timpul cu brațele pline de portocale

se pierde în lunca unde nechează cai

conabii

secunde în galop iau aerul

în plex

se izbesc de orgia sunetelor care cântă la un singur instrument

mă așez în genunchi cu coatele

lipite de fragmente de… Continuare

Adăugat de Angi Cristea la Iulie 28, 2016 la 10:40pm — 9 Comentarii

Arborii lumii

viața mea sare ca într-un șotron

peste mii de livezi peste ape învolburate peste prune pârguite

singur demonul singurătății mele

se așază în fața trenului cu valiza

pregătită de cea mai mare rupere de nori

poate va ploua cu meteoriți arborii se vor

îndoi

albia lumii te va aștepta suflete

întins pe șine să revii

miroase a nuci verzi zilele se sparg

de un dig cel dintre mine

si morțile clipei fotografiate

parcă ieri cercul lumii ne… Continuare

Adăugat de Angi Cristea la Iulie 26, 2016 la 6:11pm — 5 Comentarii

Numărătoarea

nu am simțit singurătatea care a urcat ca seva și m-a ros pe dinăuntru

mi-am așezat pantofii pe raft să termin

cu mersul pe sârmă

și să consum resturile timpului

precum coaja unor copaci mestecată

de bivoli de apă

la radio se anunțau atentate eram nesigură între locuri comune

ca într-un carusel moartea se învârtea

pe lângă leșuri

lumea aceasta era vie avea ochii deschiși sub valuri

singură eu număram columbi nopți arse zile limpezite… Continuare

Adăugat de Angi Cristea la Iulie 24, 2016 la 11:50pm — 4 Comentarii

Ore dezarticulate

lumea pe aleile căreia îmi plimb

câinii neliniștii este mirifică

verde vântul adie dinspre sălcii

răsfoind amintiri

cu părinții mei nebuni de frumoși și de tineri

arome de tei învăluie noaptea care îmi urcă în piept

când topită liniștea urlă pe asfalt ca o primadonă : ești atât de frumoasă, femeie, încât îți leg firul vieții de Carul Mare!

soarele și-a întins orele dezarticulate alene

aerul încins adie a somn sau a moarte

cu degete roșii de… Continuare

Adăugat de Angi Cristea la Iulie 18, 2016 la 12:12am — 8 Comentarii

Eul care îmi întoarce spatele

apropo ne-am intersectat

suflete legat de un stâlp inundabil solvabil

totul până la un punct

mi-am jurat ca niciodată nu voi apela linia Smurd vei pleca din centrul vieții mele

lătrat de câini

circumcis beat de opium

am să îți spăl vreo două cămăși albe

voi trage linie neagră îmi voi strânge la gură genunchii

iar umbra sărutului se va ridica la amiază

plată ca mâna mea înfiptă în retină

așa tună cu iubiri fistichii încât n-a mai plouat de… Continuare

Adăugat de Angi Cristea la Iulie 10, 2016 la 12:28am — 8 Comentarii