Întâi de undrea

de o sută de ani

orologiul în turnul mitropoliei

își scutură uitarea din pletele ninse

de însângeratele ierni scurse

bate cu glas dogit un centenar

ceas aniversar al unirii românilor

îi ține isonul și dau onorul

escadroanele militare

tresare prundul Dâmboviței

undele se tulbură într-un gest pietos

din negura istoriei răzbate în noapte

ecou de strigăte victorioase de eroi

cădeau pe altarul patriei

cu…

Mă simt prizonieră a unor circumstanțe

Cu picioare de lut, ce-au crescut

Buruieni amare cu spini și sufletul m-au năpădit.

Îmi lipsesc întinderile nesfârșite acut!

Altă dată sufletu-mi se-avânta

Fericit, în baletul ceresc se prindea

Deasupra satului unde-a crescut

Laolaltă cu fulgii de nea!

-Oh! Lerui ler și florile dalbe

Cu datini sfinte, din străbuni

Mai colindați uneori soli buni

Viața mea singuratică de român

Pribeag printre…

Am iubit întotdeauna

Lumina gândului creator

Ce troienește lumea

Cu străluciri nemuritoare

Petalele sale calde, catifelate îți pictau

Pe obrazul bronzat și în priviri

Fatale luciri!

Pe fruntea ta, într-un balet maiestuos

Stelele-și uneau degetele grațios

Într-o coroană albastră de perle.

În văluri străvezii

Cu romanițe și maci se gătesc

Sânzienele, măiestrele nopții

Și horesc lângă fântâni, prin poiene

Cu voluptatea…

Câtă pură fericire în zâmbetul albastru

Al cicorii

Și margaretele...

Ce parfum pe buzele dimineții!

-Și disperarea asta?

-Sunt ostatic

Căzut pe câmpul de luptă al Iubirii

După gratiile pân’ la cer ale Nefericirii!

-Privește, cum îi strălucesc ochii florii soarelui

Sub alintul unei raze zburdalnice

Evadată de sub zăbrelele norilor!

-Și privirile astea stinse?

-A decedat entuziasmul

De a mă ridica din căderi

De când ai…

Închid ochii obosiți de zbuciumul dintre

Zăbrelele banalităților existenței

Îmi eliberez esența divină

Din colivia temporală

Și o pornim pe urmele cutezătorilor

Din palatul timpului.

Mă fascineză misterul

Sămânța celestă din Om!

Îmi deslușește nedumerirea

Madame Tussaud

Ce m-a invitat într-o seară

În Muzeul figurilor de ceară.

-Speranțele de nestăvilit ale temerarilor

Se răzvrătesc la plus infinit

Rupând lințoliile…

Am pornit într-o călătorie

Din portul Tinereții

demult...

Cu toate pânzele sus.

Pe catargul corăbiei mele

Arboram insemnele

Primelor primăveri.

Îmi curgea prin vene atunci

Un vis îmbobocit de iubire

Timid ca o briză călduță

Prinsese rădăcini sub zăpadă

Și creștea repede

Într-un an, cât în zece

Visul meu de iubire!

Îmi invadease de primăvară grădina

Cu soare fericire și flori.

Pe catarg, la pornire

Am…

De ziua ta țară dragă

Îngenunchez pios lângă hartă

fruntea pe steag

și depun un buchet cu flori de iubire

țesute cu dorul de tine

foc veșnic ce arde ascuns

încuibat de imaginea ta vie

în sufletul meu peregrin.

Îmi e prană cuvântul ,,acasă”

în confruntări cu prădătorii prin viață

aripile-mi și zborul mi se frâng deseori

dar un duh nevăzut

iubirea și dorul de țară

și țărâna vetrei străbune

de acasă mă sărută…

Veniți voi cei înfrățiți în spirit

să împletim scut

din iubire planetei

să semănăm

Pe cerul patriei noastre comune

florile libertății

păcii și stabilității

curcubeu din valorile noastre străbune

suntem fii Europei Unite

țel împlinit cu sânge tribut și sacrificii comune

după milenii de subjugări de tot felul

obscurantism războaie marginalizări și dictaturi

dați-vă mâinile

dreptul la viață sănătoasă

decentă să-l…

Am fost odată

un nor viu de pulbere de stele

și pribegeam

fără vreo țintă

dus de vântul dorințelor

pe centura Căii Lactee

gustam senzații inedite

mă distram

poposeam incognito

în bristrourile de graniță

pe orbitele planetelor

jucam câte o partidă de viață

uneori chibițam jocul hazardului

între zei și îngeri căzuți

la ruleta timpului

alteori pariam totul

la luptele

între campioni alieni

beam…

Cu mistuitoare dorințe

și-o sete ciudată

ademeneau

visele lui Eros

nesățiosul

fluxuri magnetice

revărsate în bezna

instinctelor primare

setea lui ardea

pântecu-i avid

fremăta

a geamăt și suferință

obrazul palid al lunii

se lățea pe perna nopții

palidă hipnotică visătoare

precum o făclie de ceară

se prelingea

în picături de dor arzătoare

ostoind setea colților stâncoși…

Azi s-au întâlnit în răscrucea cerului

opusurile

helios și-a oglindit câteva clipe

în ochii selenei dorințele fierbinți

a mistuit în sărutul privirii

fluxul emoțiilor din oceanul nopții

eul se frâmântă și plânge

încremenirea din suflet îl strânge

precum prometeu înlănțuit

nu mai contenește să se roage și strige

energia vitală sapă strungi

rănindu-și unghiile

sufletele temerare taie stringurile

ar vrea iar să străbată desculț…

Pe umărul argintat

al razei de lună criptate

își rezemă capul

spiritul îngerului dezolat

de blazare și anxietate

pe scara umbrelor coborau

în subsolul viselor

tăcerile nopții tulburate

de trilul cucuvelei prevestind

rău

în turnul bisericii muzeu

vizavi de mizera-mi mansardă

iluzoriu un dram de mister și frisoane

își picură adrenalina pe stradă

înghețul și focul

au provocat șocul

s-a aprins pe…

Pe-o alee tăcută a parcului strand

toamna șoptea requiem prin copacii goi

castanii gemeau trist brațe negre alungau

după fluturi de aur valuri spre moarte

pribegite de vânt

troieni foșnitoare de aurite opale

eu pe lângă băncile goale am trecut

și am găsit o pasăre tristă însingurată

cu ochii de miere și părul de antracit

plângea amarnic pe-o bancă

își frânsese zborul fugărită de vampiri

prin tenebrele sorții

m-am oprit tulburat…

A fost răstignită Mila

Pe brațele lebedei

De trei zile piroanele îi țintuiesc aripile

Suferința nu află îndurare

Sângerează îndurerată lumina

Răscumpărate

Păcatele clipelor pe pământ

Cerul plânge graalul se umple

De sânge

Din chivot picură îndurare

O săptămână de patimi

În genunchi stelele

Clipiri trecătoare

 Umile se roagă-n altare

Jelesc în prohoduri făcliile

Picături de mir și tămâie

Pe Golgota…

Mândruță cu stele-n priviri

te legănai în ritmul ramurilor

de dor pe valurile nopții

de patimile voinicului

Dragobete lunatic

în ochii tăi lăcrima printre zăbrele inima

porumbiță captivă

în lațul vânătorului cu ochi de sfinx

el te privea cu ochiul rău

trufaș ascuns în turnul său de mărgean

și-ți țintea iubirea cu un arc de onix

tresăreau dureros rănite de săgețile

zburătorului două mere de aur

sub spuma de borangic

a…

Stea căzătoare

în trecerea ta prin nemărginire

într-o clipire de gene

ți-a căzut o lacrimă de iubire

pe cadranul mileniilor

și s-a spart

mi-au șoptit

spiritele sihăstrite 

în galaxia iubirii

să te chem

mi-ai răspuns:

,,să plantăm ogor

pe filele noastre albe nescrise

printre amintirile

cioburilor de lună

vor crește victorioase

cu aripile deschise

și vor defrișa prin întunecimile vieții …

În noaptea sfântă

luna și-a rezervat

loc în stal la Boema

în costum de bal își târăște

prin tina nopții trena

îi întinde brațul galant

bătrânul Saturn

se ridică cortina

ceruri se deschid

și răsăritul cerne peste lume lumina

magii vestesc nașterea pruncului sfânt

pe urme de stea

pământ și cer vibrează-n magia

pe valuri de madrigale și colinde

osanale pruncului sfânt și Mariei

parfumul cetinei și cozonac…

Se răsucește-n mormânt

Decembrie Însângerat

Timișoara colindă

Cu pași de somnabul

mutilat

steaua unui crăciun scăpătat

pe tropicul racului

la Curtea Veche clopotul

plânge cu glas ruginit

ecoul strigătelor de golani

și spirite ce nu pot dormi

au ieșit la urat

îi plânge sufletul

lacrimi de sânge Crăciunului

Decembrie însângerat

chipul scheletic al lunii

etern martor uitat

mesagerul…

Mă amăgisem că m-a devorat iarna

și visele moarte

dormeau îngropate în calota gheții

până când

o pală de crivăț

a sfărâmat capcana

cu o săgeată înmuiată

în veninul incandescent al iubirii 

din închisoarea iernii

visele trezite au evadat oarbe

hipnotizate de o vrajă

se loveau bezmetice

de stele ale nopții veșnice

și de tăcerile albe

cădeau julindu-și genunchii și aripile

se ridicau bâjbâind înfometate…

ploaia în șiroaie cade

arămie toamna mea arde

copacii învârt în fuioare

balet în valsuri tânguitoare

frunzele foșnesc bolero auriu

orchestrat de furtuni

șeitanul a slobozit în văzduh

peste culmile verde- galben- cromate

furii în vârtejuri deșănțate

călărind norii buimăciți

de biciurile nebunelor

fiice ale vânturilor turbate;

pe clapele iubirilor noastre

cu fețe ofilite

păsări rapace

-degetele deceniilor în…