Bobului de grâu, sub soare,

i-au dat primii dinți de lapte

și-n nedumeriri crescânde

mai tăcute, mai în șoapte,

legănat de vânt în noapte,

tot privind spre aria mamă

îl încercă un fel de teamă.

Întrebări ce nu-i dau pace

aduc tremur fin în ace:

Mă înclină-o adiere,

sunt subțire, nu am putere,

când voi crește nalt sub soare

auriu, cu spicul mare,

galben și strălucitor,

cui voi fi…

Răspund cu-ntârziere la scrisori

Nu c-aș avea prea multă treabă,

Dar primăvara asta mi-e bolnavă

Și nu mai vrea, ecouri la fiori.

Chiar de mă-mpinge îndrăzneala

Și nu știu ce forță-mi dă imbold

Mă cheamă amintirile-ndărăt

Să nu mai risipesc, în van, cerneala.

De-s uneori mai lacomă-n virtuții

Mai crud mă pedepsesc , să uit.

Nu vreau printre cuvinte să m-ascund,

Să nu rămân datoare,…

Miroase a trandafir încins, zaharisit.

Polenul clocotește-între petale;

Păianjenii burtoși să țese-au obosit

Și stau inerți, țintiți de raze-n șale.

Un greiere, piciorul și-a scrântit.

Mi s-au uscat și corzile vocale;

Mă-încearcă brusc un fel de moțăit

Și mă visez șoptind doar osanale.

Mi-aduc aminte că trebuie să plâng,

Dar nu găsesc butonul de preaplin.

Deasupra-mi, rătăcit, un nor nătâng

De ciudă…

Doar tu mă vezi mereu fermecătoare

Chiar de m-au nins zăpezile-n troian

Și-mi spui că orice zi e-o provocare

Și-n noi trăiește ascuns un magician.

Când o durere stă ascunsă-n zâmbet

Și-o lacrima se zbate-n ochi și doare

Obrazul măcinat de al ei umblet,

Doar tu, pe chipul meu, vezi sărbătoare.

Dacă prin gânduri nu-mi găsesc odihnă

Și-n vise cuibărită stau și îmi e frig

Doar mâna ta mi-aduce calm și tihnă,

În…

Ninge pe sub felinare,

Vin ninsorile-n convoi,

Ninge fără de-îndurare,

Ninge aprig peste noi.

Vin ninsorile-n convoi

Cenușii și înfoiate,

Iar din cer aduc puhoi

De steluțe înarmate.

Ninge fără de-îndurare,

Ninge dens și viscolit,

Nici un sunet ecou n-are,

Albul, tot a pârjolit.

Ninge aprig peste noi,

Ninge crunt, apocaliptic,

Vom rămâne doi eroi

Gravitând prin nea,…

Prin miezul de catran al nopții

Trecea nostalgic un suspin.

Să-l fi uitat cândva poeții

Greu încercați de dor și chin?

Privea spre el șăgalnic, luna.

El, resemnat de lungul drum

Pe frunte își purta cununa

Din ramuri de sălbatic prun.

Ce-adânc oftat a fost odată!

Îndrăgostit, ca un nebun,

A scris poeme noaptea toată

Pentru o floare de căpșun.

Și chinuit de dorul tainic,

În rugă prins e-amar…

Ce este omul,

se întreba furnica

tot cercetând de jos în sus

cercând mereu iscoditoare

să îl descopere-n urcuș?

Se crede el mare și tare

și-n spate duce, mai nimic;

doar eu pot duce în spinare

ca mine douăzeci și-un pic.

În mușuroi, gândi pitica,

se poartă adesea ca și noi;

ca el și noi cunoaștem frica

la fel ca el murim toți, goi.

În oarba noastră căutare

războinice suntem, ca…

În cer e mare-învălmășeală.

Zăpezi de moși, ninsori târzii...

Brusc ninge la orizontală

Cu-n timp din alte dinastii.

Din nori, într-un decor exotic ,

Își țese iarna șal de lână,

Iar fulgii scămoșați, haotic,

Îi tăvălește prin țărână.

Ca o mireasă-n alb gătită

Din pânză albă de diftină

Peste grădina amorțită

Își poartă trena de regină.

Ninge arțăgos și înțepat.

Nici vântul nu e…

Grea iarnă năvălește, cu urgie,

În toamna ce-i abia la început

Un dor de-o primăvară timpurie

Aripile spre cer și-a desfăcut.

De la o vreme nu-mi mai scrie nimeni.

De parcă, ar avea cuvântul rost?!?

Scrisorile de dor ascunse-n mine

Le știu aproape toate, pe de rost.

Peretii-s plini de rame strâmbe, hâde

Din ele alte chipuri mă privesc

Aud cum roade cariul și cum râde

Cu amintiri din tine nu-l…

Sărbătoarea Crăciunului să vă aducă pace și liniște în suflet!

Se îmbrâncesc oștiri de nori pletoși

La orizont, prinse-n armuri barbare,

Împung cu sulițe vrășmașe-n soare

Și se revarsă-n ploi victorioși.

Se îndârjește cerul să zâmbească

Când vântul scurmă aprig prin unghere,

Raze piezișe, pline de durere,

Seceră câmpul dornic să rodească.

Fiori adânci se bulucesc, de-a valma,

Învolburate valuri mușcă-n diguri

Se-îneacă soarele răpus de friguri

La malul mării suflă vânt, ca…

Domnule magician,

împrumută-mi, te rog,

pentru o zi, pentru un an

sau pentru o altă viață

bagheta fermecată și

asul tău din mâneca hoață.

Sau învață-mă cum să fac

cea mai mică magie

să mă-ntorc cu mine,

de tot,

înapoi în copilărie.

Știindu-mă acuma adult

o să-mi fie teamă, rușine,

să dau ochii

cu cea din trecut?

Te asigur că

nu o să mă rătăcesc.

O să mă recunosc

din…

Văzut-ai Doamne cât sunt de pustie?

Un singur dor rămas-a să mă ție!

Grele mi-așezi zăpezile-n troian

Să mă îngroape îmi pare, chiar de-s vie.

Iar face iarna comerț cu broderii în cer

Și mă ascunde sub albul de mătase

Mă poartă brațe lungi de scutier

Pe sub perdea de nori prinse-n ambrase.

Când păciuită* o rugasem, pleacă, du-te,

Mi-acoperă cu o taină inima sihastră

Ce cheamă-n plăsmuirea-i doruri…