De soare e mereu setos pământul,

După căldura lui tânjeşte piatra,

Mocneşte-n salbe, zgribulit, cuvântul,

Sub coviltire stă uitată şatra.

Un scâncet de copil îngână zorii

Şi scârţâitul roţilor din drum,

În rotocoale se alungă norii

Amestecaţi cu palele de fum.

Cărbuni din ochii de pirandă

Aprind cuţitele-n zăbrele

Şi salbe cu iz de lavandă

Plâng şatra viselor…

De-atâta alb
Şi-atât senin
Al orbitorului meu
Chin,

De-atâta spus
Pe crug în sus
O rugă-n plin
Brăzdat apus,

Mi-e tot mai clar
În palma mea
Un zâmbet fin
De catifea

Că toate nu-s.
Dar ceva e
Rămas în jar
Din cremene.

Am atârnat, iubire,

un gând

ca mărţişor,

pe haina ta.

Să nu m-alungi cu vremea,

să nu mă spui sortirii

în calea răstignirii.

Şi uită-mă-ntre pliuri,

pe-undeva.

Ascunde-mă de iarnă

un timp

ca un fuior

de vreme,

să număr ghioceii,

să primenesc mirarea

aducerii aminte

pe câmp senin,

cu mieii.

Şi pentru tine, zână,

o iie-n primăvară

ți-aş purta,

din fire de lumină.

Iar tu, cu ziua plină,

să…

Un freamăt, mi se pare,-a gâze,

A lemn de viţă umezit

În scâncete din vis de mugur

Întru lumini de zâne opăcit…

Lipesc auzul- rapsodiei

Pornirilor din primăvară

Şi nu mă-ndur, chiar de mi-e seară,

Să nu brodez privirea poeziei

Sortită zilei din petale

Şi nopţilor de liliac domnesc,

Mijită-n clinchet de lăcrămioare

Şi-n sevele, din ramuri, ce doinesc.

Sortită-i să învie în rotaţii

Aceleaşi doruri în cercuri-solie

Din…

Când e mai deasă frunza

Şi ochii tăi mai verzi,

Când, răcoroasă, umbra

Ademeneşte galeş

Prin ea să mi te pierzi,

.

Presimt vara şireată

Pitită prin castani

Ce stă să-mi ciugulească

Din palmele-petale

Fărâmele de ani

.

Să nu mă-ncumet, ochii-ţi

Şi verdele ce-l ai

Să mi-i fac pe vecie

Ca vis cusut, lumină,

Pe sufletul meu strai.

.

Şi-atunci mă ispiteşte

Şi mă cuprinde-n verde

Râzând zglobiu…

Mă prinde amintirea verii tale
Când albastru-mprăştiai din ochi senini
Şi briza vorbelor curgând vitale
Îmbrăţişa arcadele sub crini.

Era o vară cu raze tactile
Ce în plutirea lor cântau a viaţă
Iar ochii mei, luminile subtile,
Stăteau miraţi ca ochii de paiaţă.

Nici nu ştiam că vântul te-aducea
Înspre-mpliniri ce-aveau să fie
Ca şi aroma Jacobs de cafea
C-un strop de rom şi tenta amăruie.

Tabloul clipelor frumoase
În roşu fin catifelat
Păstrează şoaptele duioase
Şi vis de lună fermecat.
.
Opaiţe gingaşe în noaptea
Cuprinsă uneori de hâdă
Uitarea clipelor suave
Începe şchiopătând să râdă.
.
În spini, aducerile-aminte
Potop de lacrime fierbinţi
Îmbrac-amar catifelarea
Iubirilor mult prea cuminţi.

În vraja unui dulce tril

Ca picături de ceară caldă

Se-mpotmoleşte, mai să cadă

Un suflu ca-ntr-un vodevil.

.

Trupul firav, mişcat cu stil,

.

Prizând ciupit de fluieraş

Sau rostogol de apă rece

Dorul şi jalea să o sece

Ca-n gângurit de copilaş.

.

Spre nori, ca un vestit arcaş,

.

Modestă în cernita-i ie

Un dor de dimineaţă-şi cântă

Când iarba roua-n van îşi zvântă

În duh de jale fir să-i…