CANDOARE DE MATCĂ

răpuse de-aripe

văzduhurile

rod invidii

îmbrăţişări incognito

 preling

aritmii clandestine 

insinuate naiv

între ventriculele timpului…

Pironul zilei în coastă profană

nu mă închide părinte

carcasa unui destin prestabilit crapă alchimic

libertatea funiei desenul magic

în jurul ţăruşului cercuri lichide deşiră

mosor de moire

palma sorţii musteşte geneze

aceeaşi dislocare de energie

loveşte sau mângâie

chinga-i prea strânsă zăbala

înfige pumnale în gură flămândă

pân’ la prăsele

crucea…

                                                       * Arăți foarte foarte rău, Maria!  Ai cancer? *

ÎNTRE NOI ȘI FERICIRE – DOAR PUPILA DE-NTUNERIC

cineva vrând să arate cât de sus

în focul gheenei se poate pătrunde cățărător

pe cadavre de ești

împrejmuită de mâini pline de pietre

m-a întrebat cu surâsul…

TRUFIE  

în fiecare dimineață

odată cu aburii ceaiului mă trimiți în exil

ești obsedat de calcule balanțe plăți

îți lipsesc întotdeauna câțiva bănuți ca linia orizontului

să nu încline spre asfințit

arenele în care n-ai avut curaj să cobori le înghesui

între ridurile nopții

poate vor dospi o victorie…

DESCINDERE

ai tapetat pereţii casei mele cu așteptări

labirinturile au trebuit să îmblânzească respirația spaimei

la fiecare răscruce minotaurul pândeşte

secondat de un sfinx nemilos

întrebarea își scoate tridentul din măruntaiele gândului

arachne se instalează

ţese macat de iubire din flori şi din spini deopotrivă

mâluri şi…

ÎNLĂUNTRUL  LUI  O

aici nu mai răspunde

nimeni

mă privesc şi doar vertebra vântului

geme între palme de lut 

sarea din lacrimă a pietrificat

aşteptare oarbă

cu inima dragonului…

INVENTAR ÎN ABSOLUT  

* răspuns la o recenzie a lui Eunescu *

pe vertebrele spațiului magic

locul meu de joacă deschide floarea de lotus

petalele își scutură aromele

lacomă absoarbe pielea ta invazia de iriși

începe în flăcări să decojească-nțelesuri

prea mult prea…

   MAIEUTICĂ ASTRALĂ

dureroase absențe cojesc icoane și ceruri

din visul rănit

planeta geme înfundat din abis

ura se-agăţa nemilos

de diafragma lumii cu gheare de uliu

deşertul

urcă pe trunchi pân’ la șolduri

pân’ la buze

prizonier în finit

blestemul vrea să joace barbut pe vertebrele mele

refugiat din stele…