Păianjenul digerat de propria plasă

[chindea maria elena]

cuvânt edenic

legende zbârcite de vreme împletesc brațe flămânde în jurul
trupului meu de cuvinte dezgroapă din umbra oaselor icoanele viului schimbător
întotdeauna va fi de pulsat poveste despre ce a fost
sau ce va să devină pe cerul de opal se scriu destine semne
aventuroasa amintire va extrage holograme despre învârtirea șarpelui
în jurul grădinii placid le vom privi sub drogul înstrăinării
de-o bună bucată de vreme nimeni nu se mai uimește de nimic
(buzunarele clipei găurite de molii au rătăcit această putere)
eva tolănită pe limba lui despicată ar fi trufandaua
care ar da arome elitiste serii de clacă răvașe gregare sau subtile
despre „ce-ar fi fost dacă…” sparg somnolența pietrei curgeri friabile de esențe
dau mărului o rotire stranie elipsa cunoașterii se extrage greu
din magma ispitelor cu pipeta ascetului

pe-o osie ruptă poveste în giulgiuri pestrițe despre seminții și popoare
ciobește oglinda își înghit țărmurile corăbii avide de moarte

paradisul cu orice preț
fie chiar și în scâncet de copil rahitic rămâne un deziderat abstract
fără nici o acoperire în realul angoasat ca un lepros se-ascunde-ntr-o amnezie corozivă
destrămându-se dinspre încet spre nimicire ca o iluzie

trupul meu de cuvinte își lipește de umeri pelerină imperială
poarta se deschide și se închide peste degetele noastre amputate
ne-adaptăm uluitor cum învățăm să apucăm fără brațe
mai mult de oriunde și orice înveliș de carne ne-ar face cusătură în jurul
orbitelor goale doar flămânzenia ar rămâne aceeași
și acida rebeliune față de forme
poți să ne-nghesui infinitul care ne doare
chiar de nu-i știm pipăi substanța în orice materie
(măștile se schimbă pentru diversitate)
în oceanele viului ca pești îngrămădim sub branhii nisip aurifer
scoici sparte moluște și tot ce-ar trebui să-ngrașe doar groapa de gunoi
mai rămâne puțin loc pentru o bucătură de mister

sub cascade luminescente ecoul unor silabe convalescente întinde mreje
să ne-aprindă hipnotice mesaje de niciunde

grea povara alegerii în orb pereți nevăzuți de cuvinte strâng sub
corset de ruguri semințele puținii curajoși ce-și înfruntă abisul râd
orice indecizie slăbește urzeala ființării
îți vei imprima pașii în dalele crăpate ale unui timp incert

într-un final
vei asuma mersul pe jăratec mântuirea din rugul sinapselor incandescente
în loc de aripi sub omoplați golgotă

povestea te-nconjoară ca o grădină în expansiune
pe limbă de evă în pântec de șarpe

doar cuvântul magic așteaptă incantația unui dans hieratic
pentru a dezlănțui tornadele

[chindea maria elena]

Mulțumesc de apreciere, Vasile!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de popas, Dorina!

[chindea maria elena]

Parafrazându-l pe Balzac ușor modificat, putem vorbi despre „strălucirea și suferința condiției umane”, Gina!  De la puterile de le au la ceea ce-și asumă să manifeste este o distanță atât de lungă!.....

[gina zaharia]

în oceanele viului ca pești îngrămădim sub branhii nisip aurifer
scoici sparte moluște și tot ce-ar trebui să-ngrașe doar groapa de gunoi
mai rămâne puțin loc pentru o bucătură de mister

grea povara alegerii în orb

Admirație, Gerra!

[chindea maria elena]

Mulțumiri Denisa de prezență!

Drag

[chindea maria elena]

Păi cu el intrăm în ring zilnic Augusta! Câteodată îl dovedim noi, alteori el! Da rămâne un adversar - prieten respectat! :)))

Cu drag

[chindea maria elena]

Ana, părerea mea este că zborul este doar un atribut pe care l-am uitat! Doar să ne-amintim și... Străduința îi totul - și ne vom minuna noi pe noi înșine de ce suntem în stare!  Și sunt Gerra, sau Maria ptr. prieteni!

Îmbrățișări!

[chindea maria elena]

Încântată Ion de reflectarea poemei în tine!

Drag!

[chindea maria elena]

Reverență Valeria! Îmbrățișări!

[chindea maria elena]

Se știe Sofy, că atingem culmi incredibile fiindu-ne proprii dușmani! Deh, sadomasochismul elevat!:)))

Mă strădui anul acesta, draga mea! Am material pentru vreo patru, da zâc că măcar una de scot tot îi bine! Evident că nu te uit!