o pasăre este mimosa,

în mantie  roșie,

cu ciocul curbat,

curat curbat...

o, adorată religiosa,

sub picioare-ți suspină ghizdeii,

și buchete albe de, erecte, formosa,

pe muchia scenei,-ți aduc

epicureii...

unde te ții

de reviste,…

și dacă-am rupt de ieri logodna

cu toate cele criptogame

și port în sufletul cu scame

ruinele cetății rodna,

când pun pe fiecare deget

înguste lacăte, înguste

și mă ascund fără să preget

sub blana suplelor manguste

și, fără noimă, când presar,

albă, lumina și mă-ngădui,

iubirea mea-i un armăsar

pe care,…

citeam,

într-o didactică,

pe proust,

era, pe undeva, prin august;

hermetică, fila cearșaf

se făcea de-un galben zerdiceaf

și  adormii,

măi dragă,

între două secunde,

ca geamătul unei vasale burgunde...

dar tot mai aud:

ia-mă și du-te! 

ungherul unei foi pierdute...

un șarpe constrictor, fată,

învelit în poșetă,

iată,

cum își strânge botul și

până

să cadă ploaia înrâurită,

smântână,

se umflă în penele lui de șarpe

de văgăună...

prinde-l,

pe șarpele nubil, grindel,

somnambulul,

care, în frez, a speriat istanbulul,

dulce melcatrin

cu…

Jorjică taie lemne

Cu lama unui brici,

Jorjică taie lemne

S-aprindă-un licurici.

E bucuros Jorjel

Că taie bine briciul

Și poate aprinde,-n fine,

Cu lemne, licuriciul;

Apoi, pe canapea,

Comod și fără brici,

Privește-n gura nopții

Cum arde-un licurici.

vă iubesc, în albaneză,

sunt un flutur fabulist,

un in-frez ce-a-luat-o-n freză,

vă iubesc, senzualist!...

toată viața, pe-o faleză,

întorcând fără pretext

cuiul de la pioneză,

vă iubesc, în alt context...

vă iubesc, fără proteză,

calibrat, pe etamine,

într-o altă dioceză

sunt model pentru…

cu ciorap întins pe față

se ținea de caragață

permisivul oș cocon

fără nasturi la veston...

nu-l lăsa, privește-i fața,

să nu-i pice caragața

făcând crize la cucoane

prea lejere sub vestoane;

ce servesc, prin fațetare,

bulci, c-un carabaș-de-mare...

ei, cucoane-chifterițe

cu veston pe veverițe!...

simt carnea crudă,

sângele care devine crima și pedeapsa robilor,

încheieturile, buzele,

pleoapa sub care adorm castanii...

simt pașii ce te aduc sub măr

și mușc,

atât de adânc încât se deschide pământul...

aleg!...

și carnea ți-e dulce

și sânii ți-s cruzi

și sub sprâncene,

palizi, se încheagă…

Când înflorește iarăși alba,

Superbă, floare de-acățar,

Îmi vine să mă duc cu jalba

La dracu, prin Madagascar;

Că n-ai lăsat, Miss Aysun,

Printre atîtea brand-uri grele,

Un loc, pe piele, ca să pun

Și floarea patimilor mele;

Atât de albă și de pură,

Cum este floarea de-acățar,

Pe care ți-aș aduce-o-n gură

Dacă lăsai  un…

trecem  printr-o anomalie

a pieilor mototolite de gânduri:

când glande umflate,

când furnale aprinse,

când linişte -

plumb pe icoane cu perdele lăsate -

tu răvăşită,

eu înfipt în istorii,

amândoi zâmbind,

 parşiv,

 ca o giocondă năpârlită. 

pe când se da în cercuri Roma,

mergând pe via Apia,

o, m-a

prins o ploaie

și-atunci ud,

rostind versete din Talmud,

mă aciuiai sub o crevasă:

oprește ploaia,

asta,

ca să,

o, Iahwe,

ajung la Terracina,

s-ascult pe Iulia,

virgina,

ce cântă minunat din flaut:

oprește…

la masa zărpălaticului nică

vin muște gonfiate și țâfnoase

ce sug cu paiul măduvă din oase

și bâzâie-n concert, la o adică.

iar el stă în butoi ca diogene

și dă usturător cu pușca-n ciori

când pune pleoapei nopții scobitori

să nu-i cadă luna din sprâncene.

da-n iernile când gâlgâie furtuna

și când se dă în tiribombe…

n-am ace, n-am lame,

nici găici, nici catarame,

am o brățară pembe

și dacă am ce

ace de pene porumbace

pot face

cu o brățară

fără cataramă

și gaică,

dar trandafirie,

într-o cutie

ingenuă

când toate edificiile terrane,

dară,

pot avea un ocean

ca…

Cu picioare de flamingo

Strigi prin sufletul meu: bingo!

Cum și eu, prin dumneata,

Strig Principiul lui Fermat.

Pe așa piedestaluri

Poți trimite-n criminaluri

Toată șleahta de brotani

Balto-metropolitani...

Că pe mine m-ai trimis

Într-un spațiu circumscris

Tot privind de jos în sus

Unde punctu’-n cer s-a dus.  

își dă malurile la o parte

și se răsfrânge

peste copitele cailor înșeuați

o mie de ochi

ai lui Argus

din pământ

în departe

spre poezia de dragoste

întoarsă din aval în izvor

acolo

unde se pierd urmele-n unde

și vine începutul de ape

cu o floare pe umărul stâng

unde se țin de…

e seară;

beau o drojdie, Serghei,

o drojdie a dracului de-amară

și văd, cu trup de viespe, femei,

cum, leneșe, prin aburi, strecoară,

aici,

sub ochelarii mei,

sâni de aur cu gust de migdală

și beau, ca din pahar, fumul din ei:

aceeași drojdie amară...

e târziu;

barmanii pun pe ușe lanț,

chicotesc…

oboseală; rigid între lespezi de lut…

 și stins pojarul privirii se-ndoaie,

când zgomotul dă năvală, hirsut,

ce liniște să mai cuprinzi, nicolae?...

obosit; mersul ferm spre palat

nici piciorul, nici gândul nu-l poate

și nici ochiul de-ar mai fi așezat

în izvoare de fântâni nesăpate…

dar, surprinsă-ntre goarne, aud

o…

din unghiuri galante

cineva fasonează cu o mână dantelată

umbre cu timpul înfipt între omoplați

le desfășoară pe tropice

rulate într-o schemă

ce lasă în liniile palmei toate hărțile

cu puncte curioase

generative

marchează intersecții de ajustat orizontul

cineva m-a desfăcut

ca pe o cutie de conservă

de…

nu a fost fluid mai subțire

decât noaptea în care ne confundam

în tricouri monocromatice

cu tot felul de sensibilități aiurite

ne opream să gustăm

din vinul întunecat și dublu al încrederii

apoi ne spălam de toate drepturile câștigate și dam drumul la câini

erai cea mai de temut lansatoare

de torpile

întotdeauna cu o lalea roșie în sânge

sub…

am văzut iar clădirile acelea cu ușile deschise

prin care treceai ținând în mână

ca pe niște spirite spânzurate

baloane

am văzut încăperile largi

asemănătoare unor cazarme părăsite

unde mucegaiurile îmi desenau spaima

ascunzând-o apoi în fum

m-ai liniștit

ține sărutul acesta pentru zilele

în care

se vor întoarce…