Profet se face lemnul când sâsâie în vatră;

Bolmoaje pe tăciune, blestem din iad storcând...

Pe mâna ta inelul, cu ochi de șarpe-n piatră,

Ispitei stă de pază păcatului de gând.

Acum vreo cinci milenii, prin moarte-a fost…

Durerea nu-i durere de-o orchestrezi cu surle.

Ea-n lacrimă-și zidește întorsul greu în fire...

Țipa la Tine unul, să pipăie, să urle,

C-ar fi poftit să vadă cam cum apari, Iubire.

Voiai cu ferăstrăul, om, să-I croiești veșmântul?…

Octombrie, mesteceni... Taci, nu cumva să sperii,

Cum toamna-mi urcă-n suflet, orfevărindul care-i

A vară indiană, că-mi nebuniră merii

Pe hărți necunoscute din nordul Niagarei.

- ''Visat-am ape negre, pe la Muskoka-n vale,

Ca…

''Nimicului - cenușă; de-i frunză, rod, sau floare!''

Eu cred Ecclesiastul că suferea cu fierea.

Din glod nu se înalță săruturi de ulcioare;

Unde-i prea multă minte, acasă-i căpierea.

Cât de-nțelept e vinul, foc dintru…

Au ochi frumoși ca tine  -  panterele, șacalii  -

De piatră prețioasă, vânând imperial,

Dar numai ție-i dată cruzimea în detalii,

Lungi sfâșieri de flaut din burg medieval.

Regal, desăvârșirea plăcerii de supliciu,

Din…

Cum să-nțelegi furtuna şi-a codrilor catismă,

De n-ai iubit vreodată? Cum să-ți culeg ce scapă

Din jertfa de culoare a șapte cerbi din prismă?

Cum lacrima și gheaţa pot fi aceeași apă?

Nu pomeni Iubirea de n-ai fost Niagară!…

Voi știți ce e porfira prea scumpelor postăvuri?

Despre jurnalul scoicii nici azi nu te cutremuri,

Că-n locul obrintirii spre putrede otrăvuri

Născu din limpezi ape înalte requiemuri?

Retrasă în chilie, i-e inima cât…

Mai mult pietriș mi-i firea. Din care luturi Tu m-ai

Ales, frământ cârtirii, țâșnindu-Ți de pe roată

Ca păstrăvul din palmă? Rod vântului sunt numai?

Că spicul Tău deasupra-mi mă cere la socoată.

Prea-s noduros, iar vremii-i înghit poșirci de acru!

Fă-mi altă…

Că nu cu polonicul iei cuminecătura

Din flacăra Iubirii, ci-n vârf de linguriță!

Oceanul din talazuri îl face picătura,

Cum geana de femeie i-ai scris-o din peniță.

Foc răsfățat de paie, cumplit le-o fi…

Nici gâsca, nici găina, nici alte ouătoare

Iubirii-s semn heraldic, ci numai alb cocorul,

Aripa care-și zboară apusul roș ce doare,

Că-i vis de foc ca vinul ce struguri încă doru-l.

Chiar dacă bolta-n aur și-a potcovit crai-noul,…

Cu-atâta soare-n creangă, la ce-aș râvni cuvinte?

A pinilor mireasmă, nu-i vorbă mai subțire?

Iau pietrei duritatea, nu prund când cu rubin Te

Rostesc nepreț coroanei a grai din negrăire.

De vrei sărutul mării, Tu-i vălui…

Gelos, până acolo unde sfătos ți-e ghimpul,

De ce n-am fost cu tine ca fiara de hapsân?

Cum de-am lăsat ca moartea să-ți fie tot, chiar timpul?

Pe-atunci, mere de aur  şi basm purtai în sân.

Puteam să fim alături - oglindă în oglindă!…

Trădarea, suferința, dureri, dezamăgirea,

Armonici și amorul sonetelor bipede...

Nu-i simpla frumusețe a cercului, Iubirea?

De-aceea către cizmă și-azi țipă Arhimede:

În lături! Noli, noli...! Că țărmul știe cercul,

Cum…

Văpăii numai jarul îi ține duhu-n sperlă,

Stih ce a fost cerneală dansând în trup de sepii.

Nu moartea mă-nspăimântă, ci virgula din perlă,

Cum cactusu-și bea crinul, iar noi vedem doar țepii

Când năruindu-și vremea florirea ne-o arată,…

Am întrebat halatul: Ce-ați cântărit la raze?

Tot fără ham îmi zburdă prin trup hemoglobina?

Iar despre pietre: pietriș, moloz, topaze?

Mi-a mai crescut cuptorul ce-I pregătise Cina?

Că nuntă o să fie, mi-a zis, doi ani sau mâine,

Poate de-aceea crește de-mi ia din…

Cred c-aș greși Iubirii să o numesc Cel-Veșnic.

Nu sita îmi gândește făina când i-o cern?

Aici e diferența, de-i zicem Cel-Etern;

Nu seul lumânării, ci inima e-n sfeșnic.

Cine a spus că bate, bogat fu-n vânt de glavă!

Nu-i inima nici piuă, nici ceas bătând zălug.

Iubirea-i vâlvătaie, nemistuitul rug

Adulmecându-ți dorul cu miere, sau otravă.

Câtă furtună zace în norul blând de lână!

Lumina ți-o faci…

Voiai inima-n palmă? Cum, n-ai citit-o-n scoică?

La ce folos e perla dacă-un inel n-o prinde?

Azi cerul pentru alta ultima-i stea aprinde.

Serghei Esenin, caii înhamă-i iar la troică!

Mă arde setea zării și-amurgu-l beau ca vinul.

Ce dacă-mi urlă-n urmă, ca anii duși, dihănii?

Dă bici, și zurgălăii nuntească-se la sănii.

La capăt e sărutul, din buze ca rubinul.

Fulgi mari să înflorească dantelărind…

Privighetoarea, noaptea, geloasă nu-i pe gâște,

Când caută ascunsul, la pragul Tău prin stele,

Că briciul nu se-ascute cum faci cu-o toporâște

Ci-l mângâi pe obrazul din cea mai fină piele.

Nu buzduganul, șoapta a dărâmat imperii.

Nu e învinsă piatra de trăznet,…

Mă doare mai mult seara, când nori spre-a amurgi nu-s,

Ci-albastrul pur al nopții, steaua amar de castă,

Arțarului îi țese vis greu, c-ar fi Longinus,

Ce Te-a împuns pe cruce cu sulița în coastă.

Nu ar fi fost mai sigur, de-a morții îndoială,

În inimă - străpunsul,…

Mușcatele, sau crinul? Cum:sau? Poate o floare

Să fie mai mult floare decât o înflorire?

Ca la femei, presusul frumseții-i dat de mire

Și-i numai pentru una. Cântar iubirea n-are!

Gelos - doar pentru mine, nici sus și nici pe lângă!…