alpha către delta 

solicit ajutor 

în fiecare vis al meu 

clepsidra s-a spart 

mă acoperă cu nisip 

din picioare 

păşitul rămâne vizitatorilor 

cu paltoane lungi care nu acoperă suficient 

descompunerea

paznic singurătăţii 

cuprind mirarea cu braţe lungi 

ca o vioară ce prinde rădăcini în oameni 

sunetul vântului printre crengi 

mă adoarme 

vântul care spulberă lumina 

şi o îndeasă în gura morţilor 

ca un burete în chiuveta murdară

visez copaci cum cresc din carne 

frunzele…

am legănat moartea în braţe 

până mi-a degerat sufletul 

şi acum îmi înţeapă carnea 

ca un iceberg

sunt un titanic 

fără pasageri la bord 

sau mai degrabă o corabie fantomă 

pe mări străine

călătoresc 

fără busolă, fără hărţi 

fără scop

sunt singurul meu pasager 

atunci când lovit de gheţuri eşuez 

şi nicio barcă de salvare nu se vede la orizont

ca un pisoi nou născut 

dau de două ori din mâini 

şi mă cufund în…