Ultima dată am fost cu “bună dimineaţa” când aveam unsprezece ani şi şase luni. Cu o zi înainte de Ajun, tata mă ducea la ţară, la părinţii lui. Colindatul era pentru mine cel mai aşteptat eveniment al anului. Nimic nu egala acea noapte magică, singura în care lipseam din casă, liber, fără vreo constrângere din partea cuiva. Şi hainele... Mamaia mă imbrăca intr-o şubă imblănita, cam mare de mine, şi căuta prin dulap de unde scotea o căciulă rusească de doc, în locul fesului meu cu ciucure, de care râdeau toţi băieţii. Iubeam căciula aia, cu urechile ca nişte acoperişuri de pagodă, cu şireturile care atârnau şi nu mă obliga nimeni să le înnod sub bărbie. Aveam şi o traistă ce-mi trecea de genunchi, făcută din pânză groasă de americă, de care era cusută o baretă lată, ca o diagonală de ofiţer.

-Hai, Nucule, mă strigau băieţii la poartă, că ne pierdem de cârd, şi la cum fugi tu nu-i mai prindem din urmă.

    Aşa era, nu puteam să alerg. Fugeam cu mâinile ţepene pe lângă trup şi nu îndoiam genunchii, iar pe zăpadă, era şi mai rău, mi-era frică să nu alunec. Râdeau toţi de mine, spuneau că alerg precum răţoiul după raţă.

    Gloata de colindători se urnea din capul satului. Năvăleam în curţile oamenilor, care lăsau porţile mari deschise, de teamă să nu le rupem cu umarul. Răcneam un “bună dimineaţa la Moş Ajun” , apoi ieşeam pe poarta mică, unul câte unul, ca oile la strungă şi ne primeam covrigul sau biscuitele sau nucile, ce impărţea gospodarul, ca să dăm apoi buzna in curtea următoare. Era o larmă de nedescris, lătrau câinii să rupă lanţul dar nu-mi era frică de ei, niciodată nu mi-a fost frică de câini. La a lu’ Bulumac lătra un căţel din fundul coteţului, fără convingere, doar ca să-şi facă datoria şi nu ştiu care s-a dus şi a întors coteţul cu gura in jos, după care lătratul s-a transformat intr-un scâncet. Se zbătea bietul animal şi auzeam cum se loveşte de pereţii de scândură, dar nu îndrazneam să-l eliberez, ceilalti m-ar fi crezut trădător. Am aşteptat să se golească bătătura de colndători si m-am îndreptat către coteţul cu gura în jos. L-am impins cu piciorul şi am făcut instinctiv doi paşi înapoi, caţelul a ieşit din închisoarea lui, s-a scuturat, apoi a inceput să mă latre, dar fără răutate, lătratul lui suna mai mult ca o dojană.

   -Ce mă fac, jigodie? Gloata a ajuns departe, cred că au trecut de a lu’ Despărţitu şi eu nu pot să fug. Îmi venea să plâng, ce mă apucase să-mi pierd timpul cu javra aia, cum îi mai ajung din urmă? Îmi târam paşii catre poarta pe care a lu’ Bulumac o închisese între timp. În curte nu mai era nimeni, iar casa avea o singură fereastră luminată, dar o lumină fără putere, poate o veioză colorată, cum aprind unii oameni când dorm. Nu ştiu ce m-a atras către fereastra aceea, poate a fost clipa când în viata unui om se pune o graniţă, cred că da, au fost multe graniţe pe care le-am trecut de atunci.

    Am privit cu teamă înauntru, cuprinzând odaia felie cu felie şi primul lucru care m-a uimit a fost geamul: era perfect transparent, afară era un ger de crăpau pietrele, dar sticla ferestrei nu avea flori de gheaţă, nu era aburită, parcă era făcută din cer senin de vară. În cameră, pe un pat încăpător cu aşternut alb de bumbac, se afla o femeie tânără, goală. Stătea ridicată de mijloc, cu faţa in jos, sprijinită pe podul palmelor şi privea afară. Plapuma îi alunecase până pe şale, dezvelindu-i spatele arămiu, puternic, incordat de poziţia în care îşi ţinea trupul. Am încremenit cu ochii la acea spinare de femeie, picurată de câţiva pistrui, pe care se desenau muşchii de-a lungul şirei spinării. Mă holbam pironit locului, semiconştient de ce se petrece, până când privirile noastre s-au întâlnit şi am simţit din partea ei o urma de incurajare şi un fel de milă, cred că mă dibuise cum tremur din toate încheieturile şi cum îmi vâjâie capul. Mi-a condus apoi privirea, ca o hoaţă, coborându-şi încet pleoapele şi eu am dat buzna să fac acelaşi lucru, ca să întâlnesc, ochi in ochi, sfârcurile sânilor. Atunci am simţit o săgetare dureroasă pe sub burtă, o zbatere ciudată de măruntaie pe care nici nu ştiusem până atunci că le am. Am rupt-o la fugă. Alergam cu mişcări suple, de atlet, mâinile îndoite din cot contrabalansau mişcarea picioarelor ce împingeau puternic zăpada ingheţată, ca apoi să izbească traista cu covrigi atârnată de gât.

    Nu ştiu când am ajuns acasă şi cât am zăcut pe patul tare din bucătărie. M-am dezmeticit spre dimineaţă când a apărut mamaia.

   -Ce ai, Nucule mamă, eşti bolnav? Te-a bătut careva? Ce-ai păţit, eşti alb tot.

   Eu voiam doar să scap de izmenele ude şi lipicioase, nu puteam să-i spun asta bunicii, eram băiat mare, unsprezece ani şi şase luni.

 

 

va urma

 

Vizualizări: 122

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Ha ha ha! Amintiri de baiat mare. Frumos descrise, cursive si convingatoare.

Imi pare mie ca/ti sta bine si ca prozator. Textul tau de proza foarte scurta este o provocare.

Am citit cu deosebita placere, Sofy!

Mulţumesc, Sofy. De fapt, cu această povestire o să migrez spre SF. Vreau să experimentez şi cu cerberul Sofy lângă mine, poate iese ceva. Crăciun fericitcristi

Astept Cristian... ador SF/ul.

corect: înnod

Remarc:

afară era un ger de crăpau pietrele, dar sticla ferestrei nu avea flori de gheaţă, nu era aburită, parcă era făcută din cer senin de vară.

:))))) Mi-a plăcut.

 

Am dus link-ul textului în Biblioteca de Proză.

http://insemneculturale.ning.com/page/biblioteca-noastr

Frumos scris. Sunt curioasa cum construiesti povestea mai departe.

Cu prietenie,

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media) 

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media) 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

***

Pentru acest an, au donat:

Gabriela Raucă - 1000 lei

Burtea Corina-Elena - 200 lei

important!

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de Dumitru Mocanu

Visele golașe

Îmi port visele golașe în brațe, fără curaj, doar cu grija unui părinte, gata oricând, dacă pâinea…Vezi mai mult
cu 1 oră în urmă
Rădița Răpeanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De tine, moarte... a utilizatorului Rădița Răpeanu
"Vasilisia, Ada, Chris, vă mulțumesc din suflet, tuturor! Popasul vostru profund îmi…"
cu 5 ore în urmă
Dacu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Despre patologii - episod 1 a utilizatorului Monica Pester
"Stimată Doamnă Monica Pester,        Eu din anul anul 1984 de pe la…"
ieri
Monica Pester şi-a partajat postarea de blog pe Facebook
ieri
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog Va veni seara, și curând a lui Maria Mitea
ieri
Postare de log efectuată de Monica Pester

După ceață

Se ridică ceața  ca-ntr-o răzvrătireDe muget de zimbri și oftat de brazi,Mă îndrept spre cerul fără…Vezi mai mult
ieri
Postare de log efectuată de Maria Mitea

Va veni seara, și curând

                                   voi fi din nou singură în întuneric,din nou singură în…Vezi mai mult
Vineri
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog cuvinte nespuse a utilizatorului Cornaciu Nicoleta Ramona
"tristețea  târăște  secundele timpuluicerul îmi coboară pe geneși cerșește…"
Vineri
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mesteacănul a utilizatorului Ana-Maria Butuza
"Noaptea întreagă-n ziduri a săpat,Și-n pieptul meu, cu gheare de mesteacăn,Iar dimineața,…"
Vineri
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ecou în doi a utilizatorului Ada77
"este un poem al hazardului din care se construiesc  iubirile,bucuriile,speranța și …"
Vineri
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Am uitat... a utilizatorului ELENA AGIU-NEACSU
"Am uitat să fim, mă trec fiori,De am ajuns pământ de flori,momentele  de  Dar…"
Vineri
Monica Pester a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pe când inimile erau încăpătoare a utilizatorului Elena Victoria Glodean
"Emoționant !"
Vineri
Utilizatorului Cornaciu Nicoleta Ramona îi place postarea pe blog Pe când inimile erau încăpătoare a lui Elena Victoria Glodean
Vineri
Pictograma profiluluiAda Nemescu i-a dăruit un cadou utilizatorului Gabriela Raucă
Vineri
Dacu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Flacăra Iubirii a utilizatorului Dacu
"Bună dimineața tuturor,        Chiar aseară, la vreun sfert de oră după a mea…"
Vineri
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vecinătate a utilizatorului Ana-Maria Butuza
"Lupta continua cu proprii demoni. Mi-a placut in mod deosebit aceasta imagine: Trage din țigară cu…"
Vineri
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Vecinătate a lui Ana-Maria Butuza
Vineri
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Realități a utilizatorului C.Titi Nechita
"In orice exista ceva bun, dar, mai ales, exista speranta! Citit cu placere, "
Vineri
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Realități a lui C.Titi Nechita
Vineri
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Copacul cu rădăcini extraterestre a utilizatorului Costel Zăgan
"amuzant! :)"
Vineri

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2026   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor