Facebook

[Maria-Ileana Tănase]

Se zice că timpul trece. ,,Timpul nu trece niciodată'' și nici nu se oprește nicăieri... ,,Noi trecem prin timp''!

Chiar dacă teama de viitor, de necunoscut, face parte din latura noastră umană, Secolul XXI a adus oportunități neimaginabile pentru întreaga omenire.

Vremurile s-au tot schimbat iar odată cu ele și multe dintre activitățile mele cotidiene, chiar tabieturile. Cândva, pe noptiera din dormitor se găsea o carte, ( de care, în epoca de aur, făceam rost ,, pe sub mână'') iar jos, pe carpetă, lângă noptieră, se afla, în repaus, alternativa, adică o pungă cu lucrul manual. Ba era ceva de tricotat, pentru cei din casă, ba niște pânză-etamină pe care coseam cu fir roșu și negru, punct-cruce sau o pânză specială pe care montam diferite șnururi dantelate, croșetate din fir macrameu, pentru milieurile lasetă. Treptat, a dispărut definitiv punga cu lucrul manual, dar o carte se află mereu, acolo, chiar dacă, uneori, se odihnește cam mult pe noptiera din dormitor.

În timp am ajuns să fructificăm și să prețuim toate aceste oportunități. Însă, de departe, cea mai mare provocare, care a revoluționat întreg mapamondul, a fost și încă este internetul, implicit Facebook-ul. Demult, nu mai găsesc nepotrivită această normalitate virtuală care s-a instalat aproape în fiecare casă. Astăzi, toată lumea tastează, butonează și... visează.

Dar în diminețile când mă trezesc prea devreme, pentru a ajunge-n camera în care se găsește laptopul, a devenit aproape un tabiet să bâjbâi prin întunericul din casă. Nerăbdătoare să pășesc pe tărâmul lumii paralele, am impresia că pierd din timp, dacă mai aprind și veioza ... Descopăr zilnic, în cronologie, un salut sau o întrebare și recomandare de la Facebook. Nu mai este defel o surpriză, de ani buni face parte din viața mea.

- La ce te gândești, Maria-Ileana?

- Să spun sau să tac? Se spune că tăcerea este de aur, așa că mai bine zâmbesc...

- Bună ziua, Maria- Ileana!

Bucură-te de soare! Astăzi se vor risipi norii în București!

- Au dreptate cei de la Facebook. Consider că ar fi nimerită o plimbare, dar nu mi-au recomandat traseul... Așadar, aștept o ,,altă întrebare'' și recomandare.

- Bună seara, Maria-Ileana!

Prognoza pentru mâine arată ploaie în București. Ia-ți umbrela!

- Dar fără să greșesc, Facebook-ul îți lasă iluzia unei persoane apropiate... Și de multe ori, parcă ar fi  un maestru de ceremonii.

- Bună ziua, Maria-Ileana!

- Sufletul îmi este călător și astăzi voi face o plimbare, chiar dacă Facebook-ul a uitat de recomandare.

- La ce te gândești, Maria-Ileana?

Of, ce curioși mai sunt, să întrebe mereu la ce mă gândesc, să știe cine-mi trimite un zâmbet sau o floare și un sărut ascuns între petale.

- Bună seara, Maria-Ileana!

Prognoza arată că mâine va fi senin în București!. Bucură-te de soare!

- Mulțumesc, Facebook, pentru salut și recomandare. Voi face și astăzi mișcare, cu toate că haina timpului atârnă tot mai grea în spinare.

- La ce te gândești, Maria-Ileana?

Întrebările și recomandările, chiar dacă alternează, sunt mereu aceleași, doar gândul meu, de fiecare dată, este altul. Într-una dintre dimineți când am văzut întrebarea de la Facebook, am zâmbit iar gândul m-a purtat în copilărie și la poezia ,, Partidului'' de George Lesnea:

„Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt

Şi-n cele ce mâine vor râde la soare.

E-n holda întreagă şi-n bobul mărunt,

E-n pruncul din leagăn Și-n omul cărunt,

E-n viața ce veșnic nu moare”.

Este doar prima strofă, începutul unei poezii, învățată la școală, ce în epoca comunistă se recita la toate serbările de la grădiniță și cele școlare, până la mega spectacolele omagiale închinate conducătorului iubit.

Nu-mi amintesc exact, unde, dar cândva am citit că în locul ,,partidului'' ar fi fost ,,iubirea''. Și ca să parafrazez o celebră melodie: Dacă iubire nu e, nimic nu e. Așa, parcă mai are logică. O altă versiune spune că, inițial, poezia lui George Lesnea ar fi avut o temă religioasă și ar fi început cu Dumnezeu. Ce mi se pare în total acord și cu Biblia. Înclin să cred că a doua versiune este cea originală, corectă, iar din exces de zel poetul a adaptat versurile la cerințele vremurilor.

Dar la școală am învățat că poezia ,,Partidului'' a fost scrisă de Dan Deșliu și tot demult am citi că ar fi fi chiar ,, opera'' lui Mihai Beniuc. Doar Bunul Dumnezeu cunoaște adevărul, doar Dumnezeu este în toate.

Așadar, emoția s-a metamorfozat și versurile s-au închegat:

Facebook-ul e-n toate. E-n gândul ce nu s-a născut.

E brand-ul social ce eclipsează, chiar și pe soare,

E-n slova nemuritoare și-n timpul devenit cărunt

Și-n viața ce capătă, cu fiecare zi, o nouă culoare.

- Bună ziua, Maria-Ileana!

- Mulțumesc frumos, Facebook, îți întorc al meu salut și să avem o zi reușită!

- La ce te gândești, Maria-Ileana?

Pe zi ce trece, Facebook-ul e tot mai grijuliu și tare curios, dar acum îl voi face și gelos:

- Fac ce fac și tot la tine mă gândesc!

[Vasilisia Lazăr]

Mi-a plăcut. Ce ne-am face fără grija dumnealui? :)

[Maria-Ileana Tănase]

Nu pot decât să mă bucur. Mulțumiri deosebite, iar trecerea și cuvintele Dvs. sunt ca o sărbătoare pentru mine!

Vasilisia Lazăr a spus :

Mi-a plăcut. Ce ne-am face fără grija dumnealui? :)

[Emil Dumitru]

Da, mi-a plăcut, mai ales această trecere a „Partidului” de la o versiune la alta. Cea cu „Dumnezeu” mi se pare a fi adevărata versiune... 

Exact, acum, chiar ce ne-am face fără acest  „facebuk” cum îi spun jargonierii... dar, sunt sigur că în viitorul nu prea îndepărtat, acest, hai să-i spunem „fenomen social”, va fi înlocuit de Tik Tok.

[Maria-Ileana Tănase]

Mulțumiri pentru trecere și comentariu!

Emil Dumitru a spus :

Da, mi-a plăcut, mai ales această trecere a „Partidului” de la o versiune la alta. Cea cu „Dumnezeu” mi se pare a fi adevărata versiune... 

Exact, acum, chiar ce ne-am face fără acest  „facebuk” cum îi spun jargonierii... dar, sunt sigur că în viitorul nu prea îndepărtat, acest, hai să-i spunem „fenomen social”, va fi înlocuit de Tik Tok.

[Chris]

Cândva, pe noptiera din dormitor se găsea o carte,- ma regasesc :))

 chiar zilele trecute faceam si eu aceasta constatare: pe vremuri femeile tricotau ceva, acum toate, indiferent de varsta, sunt cu telefoanele in mana :))

mi-a placut ideea, citit cu placere,

[Pop Dorina]

Chiar dacă nu sunt fan facebook (prefer Instagramul), am citit cu plăcere un text foarte bine pus în pagină. Aplaud paralela între facebook și partidul de tristă amintire. Felicitări!

[Maria-Ileana Tănase]

Nu pot decât să mă bucur. Mulțumesc frumos și o duminica reușită!
Chris a spus :

Cândva, pe noptiera din dormitor se găsea o carte,- ma regasesc :))

 chiar zilele trecute faceam si eu aceasta constatare: pe vremuri femeile tricotau ceva, acum toate, indiferent de varsta, sunt cu telefoanele in mana :))

mi-a placut ideea, citit cu placere,