Olteanca din clavecinul înfrunzit

[nicolae vaduva]

Dintr-un pom cu o aleasă geometrie

Îmi creştea sub mâini un clavecin,

Susurând a clorofilă vie

Înfrunzea din el un cânt divin...

Poate-n seva lui cu săruri minerale,

Răbdătoare tăcerilor depline,

Apele cereşti, primordiale,

Se zbăteau din clape către mine.

Nu mai ştiu ce cheie ţi-am adus

Când te chemam din pom să suni,

Dar degetele toate mi s-au pus

Pe pielea ta ce respira minuni...

Şi ai trecut, olteanca mea, din pom,

În clavecinul mâinilor de om.

[Ion Lazăr da Coza]

Interesantă întrepătrunderea celor două planuri.

da Coza

[bolache alexandru]

Am citit cu plăcere deși observația Anei este îndreptățită și de luat în seamă.

[Angi Cristea]

Dacă nu citeam întâi ce a scris Ana, aş fi crezut că p chemai să sune la telefon, deoarece văd că este tot cu tentă erotică:,,Şi ai trecut, olteanca mea, din pom,

În clavecinul mâinilor de om."

[Ana Cîmpeanu]

Versul al doilea din strofa a doua iese din ritm, are o silabă în plus. Te chemam din pom să suni e folosit aici nu cu sensul românesc, la noi merge către instrumentele de suflat, acest să suni, ori clavecinul e instrument cu clape. L-aţi folosit în sensul italienesc suonare- a cânta.

Tema e interesantă şi frumos realizată, am citit cu plăcere, ca de fiecare dată.

[Sofia Sincă]

Cântând măreția naturii, a locurilor cu dragi amintiri. Candoare, respirație muzicală, prin contopirea omului cu natura, într-o poezie deosebit de frumoasă.

Am citit cu multă plăcere!

Sofy