maşina de cusut. Lumea în reparaţie
la masă cu Molly
se bea mult alcool
(şi toată lumea ştie
ca la masă cu Molly se bea alcool)
la început câte un pahar pentru fiecare copil avortat
apoi câte un pahar pentru fiecare copil abandonat
şi pe urmă câte un pahar pentru fiecare copil maltratat
şi se bea
(vă spun sincer)
se bea mult.
la masă cu Molly
se bea enorm de mult alcool
şi totuşi
nu se bea în de ajuns
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe August 31, 2012 la 1:07pm
-
...Dar ajuns acasă, poetul are timp (şi obligaţia!) să treacă "pe curat" fulguraţia! Restul "e" mofturi.
-
Comentariu publicat de Parghie Cosmin pe August 30, 2012 la 8:11pm -
Buna seara. Multumesc pentru comentarii. Cu toate ca ar trebui sa fac o precizare in legatura cu formalismul (neortodox) "in de ajuns" care vad ca a strecurat indoieli. Si sa nu las totul à bâtons rompus. (Nu-mi plac ancorele sa stea in van, decat pe un suport, un fond considerabil bazat pe detaliu. Da! s-a strecurat o greseala. N-am vrut sa scot un "cuvant valiza" cum facea personajul celebru al lui Lewis Carrol. Insa cand scrii o poezie (uneori) te centrezi doar pe lucruri care se atrag in mod inexplicabil, caci acolo tu stii ca e o dramuire de sensuri. Si viata e o mare ruptura. Spre fericirea noastra nu e goala. Si unele lucruri (asa rupte cum sunt) trezesc o sensibilitate ascunsa. Prin urmare n-ai timp de limbaj. Limbajul nu e decat o masinarie textuala. Or pe tine, ca poet, nu te intereseaza direct limbajul, ci sa surprinzi lucruri care te dor, te amesteca, te fac sa te deschizi unor limite si doar ca sa le patrunzi, sa te simti invadat de ceva care trezeste omul de sub epiderma. Spre exemplu o despartire de iubita. Cand o vezi la brat cu altcineva si te doare, te doare rau. O vezi si cu pacla pe ochi si poate ca nici nu te observa cand tu - spectatorul propriei drame - treci pe langa ea. E timida. O simti cum apleaca capul in jos. Sigur te-a lasat sa duhnesti sub o ploaie rece ca gheata. Sigur e cu altul. Si atunci tu, ca poet, n-ai timp de limbaj, caci incerci sa surprinzi acel cearcane de o secunda, acea fulguratie, acel spectacol (parca prea lung pentru tine) care te-adistrus psihic. Asta ar trebui sa faca un poet. Poetul e un colectionar. Misiunea lui e sa colectioneze de toate si in acelasi timp (poate ca nimic) din lume.
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe August 30, 2012 la 7:35pm
-
Îmi place foarte mult poezia. Are forţă, noutate, tinereţe, meditaţie. Un tot, cu titlul, formează o lecţie dură de viaţă.
Şi totuşi... ''nu se bea îndeajuns''!
Cu deosebita plăcere a textului, Sofy!
-
-
în de ajuns > îndeajuns = suficient
Într-adevăr, dacă se caută astfel de motive, la masă cu Molly / se bea enorm de mult alcool
Interesantă poezie.
Bun venit!
da Coza
Insignă
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite mâine
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE