Drept cine-o să mă chemi?

[Mick Lorem]

drept cine-o să mă chemi
când negru va veni
tot timpul peste tine
tributul său să-și ia
o să mă chemi c-un nume?
vei aminti valsând cu epilogul
pe-al urmelor obscure șerpuit
cum ai uitat pecetluit cu taine
suspin de suflet
în iubire ghemuit

drept cine-o să mă chemi
îmi vei rosti culoarea?
împodobită
sumbră
doar cu ciori
ea peste ani cu umbre
mi-a potcovit lumina
pe soare să-ți întunec
albul din scrisori

iar tu
din întuneric
peste vremi
drept cine-o să mă chemi?

Mick Lorem (Pur Negru #2#)

[Vasilisia Lazăr]

Da. Plăcut.

[Mihaela Popa]

frumos!

[gabriel cristea]

Frumos! Dă-i bătaie înainte...

[Valeria Merca]

Meditativ și  atât de trist! Sunt câteva construcții poetice care mi-au plăcut mult. De efect este și interogația din versul repetitiv „drept cine-o să mă chemi?” Din ce în ce mai bine, Mike Lorem!

Cu plăcerea lecturii.

(în v7 pe-al urmelor obscure șerpuit - acordul se face cu șerpuit)

[Sofia Sincă]

Nostalgie și romantism în negru și alb. Culorile semnificând trăirile autorului de fapt, din amintiri. Efectele lirice create exprimă cu solitudine simţurile, emoţiile dar și farmecul metaforelor prin verbe, combinaţii de imagini şi diferența de culoare dintre alb și negru.

Poemul are muzicalitate, este bine clădit, original.

Sofi