Când e mai deasă frunza

Şi ochii tăi mai verzi,

Când, răcoroasă, umbra

Ademeneşte galeş

Prin ea să mi te pierzi,

.

Presimt vara şireată

Pitită prin castani

Ce stă să-mi ciugulească

Din palmele-petale

Fărâmele de ani

.

Să nu mă-ncumet, ochii-ţi

Şi verdele ce-l ai

Să mi-i fac pe vecie

Ca vis cusut, lumină,

Pe sufletul meu strai.

.

Şi-atunci mă ispiteşte

Şi mă cuprinde-n verde

Râzând zglobiu…

Mă prinde amintirea verii tale
Când albastru-mprăştiai din ochi senini
Şi briza vorbelor curgând vitale
Îmbrăţişa arcadele sub crini.

Era o vară cu raze tactile
Ce în plutirea lor cântau a viaţă
Iar ochii mei, luminile subtile,
Stăteau miraţi ca ochii de paiaţă.

Nici nu ştiam că vântul te-aducea
Înspre-mpliniri ce-aveau să fie
Ca şi aroma Jacobs de cafea
C-un strop de rom şi tenta amăruie.

Tabloul clipelor frumoase
În roşu fin catifelat
Păstrează şoaptele duioase
Şi vis de lună fermecat.
.
Opaiţe gingaşe în noaptea
Cuprinsă uneori de hâdă
Uitarea clipelor suave
Începe şchiopătând să râdă.
.
În spini, aducerile-aminte
Potop de lacrime fierbinţi
Îmbrac-amar catifelarea
Iubirilor mult prea cuminţi.

În vraja unui dulce tril

Ca picături de ceară caldă

Se-mpotmoleşte, mai să cadă

Un suflu ca-ntr-un vodevil.

.

Trupul firav, mişcat cu stil,

.

Prizând ciupit de fluieraş

Sau rostogol de apă rece

Dorul şi jalea să o sece

Ca-n gângurit de copilaş.

.

Spre nori, ca un vestit arcaş,

.

Modestă în cernita-i ie

Un dor de dimineaţă-şi cântă

Când iarba roua-n van îşi zvântă

În duh de jale fir să-i…