Se trezise într-o nelinişte apăsăstoare ce-i răscolea din ce în ce mai dureros, pacea din somnul nopţii, singurul moment în care uita tot.

Oftă cu ochii ridicaţi spre cer, parcă implorând divinitatea să coboare asupra ei, o fărâmă de albastru; împreună mâinile a rugăciune şi continuă să invoce îngerii în plângerea ştiută numai de ea şi frica ce se insinuase în zorii zilei.


Ţipete amestecate cu lacrimi şi înjurături năvăliseră ca o furtună peste fiinţa delicată ce-şi pierduse visele pe care le răstălmăcea la fiecare trezire.
-Nelu, vino repede! Gigi nu mai respiră! Doamne, nu face asta! Te rog!
Ţipetele mamei îi împungeau creierul şi ar fi vrut să fugă pe câmpul cu albăstrele să nu afle ce va mai fi. Tatăl Vicăi înjura de zor; aşa ştia el să le aline zbuciumul în momente de durere. Nu suporta ca cineva sau ceva să-l scoată din ale lui; avea zilnic aceeaşi traiectorie, aceleaşi mişcări, aceleaşi conversaţii şi orice deviere îl transforma într-un călău.
-Dumnezeul mă-tii de toantă! Numai tu eşti de vină! L-ai dus să-l împărtăşeşti pe frigul ăla! Tu cu biserica ta, cu prostiile tale! Acum descurcă-te singură! Pe mine nu mă interesează!


Anica, îl luă pe Gigel, înfăşurat într-o pătură şi fugi pe uşă fără să mai scoată un cuvânt; doar suspinele mamei răzbăteau până la ea, lovindu-i sufletul scăldat în lacrimă.
-Doamne, nu ne pedepsi! Că doar la tine am fost!
Erau Sfintele Paşti şi Anica îşi primenise cei doi copii şi plecase la biserică pentru împărtăşanie. Era cam frig afară; un vânticel rece intra obraznic prin hăinuţele noi şi subţiri cu care îi gătise, ca în fiecare an. Gigel avea un fesuleţ alb din aţică pe cap, croşetat de Anica. Scâncea de frig şi somn.

 

Anica se întoarse de la spital fără Gigel; venise să îşi ia cele de trebuinţă pentru internare. Avea în ochi adunată toată disperarea unei lumi; frica îi schimonosise chipul frumos şi nu scotea nici un cuvânt...
-Mămică, une este Gigi? Eu ce mă fac singurică? Cu cine rămân? Cât o să stai acolo?
Întrebările curgeau odată cu ploaia de lacrimi din albastrul cerului fetei.
-Vicuţa mamii, vezi şi tu ce faci! Te duci la bunică-ta, nu ştiu! Gigi e bolnav rău, are meningită, o să plec cu el la Constanţa şi nu ştie mama cînd ne vom întoarce şi cum, trebuie să fim pregătiţi pentru ce e mai rău, draga mamii!
-Dar, eu nu vreau la bunica! Ştii că nu mă iubeşte,tata nici el nu mă are la suflet. Şi eu ce mă fac?
Anica simţi disperarea din glasul fetei de numai şapte anişori, dar nu avea nici o soluţie...era preocupată de viaţa băiatului ei, care nu avea şanse să trăiască. Era ca în transă, ca o fantomă în Purgatoriu. De ce trebuia să se întâmple aşa ceva? Avea o viaţă anostă şi nici o bucurie, decât cei doi copii frumoşi, Vica şi Gigel,îi iubea ca pe ochii din cap şi acum era la un pas să piardă unul din ei.
-Puiul mamei, te rog frumos să mă asculţi şi să mă înţelegi, da? Gigi trebuie să scape şi eu trebuie să fiu lângă el, are doar trei anişori. Roagă-te pentru el şi pentru noi, să fim împreună! Roagă-te tu să nu ni-l ia bunul Dumnezeu la cer!
Îşi sărută copila şi plecă în fugă spre un destin neştiut şi plin de meandre, suferinţă, lacrimi, îndoieli, incertitudini.
Un an de zile s-a scurs, un an ca o moarte; ceva din Anica murise la capătul fiului ei mai mult mort decât vi; îi descleşta dinţişorii cu linguriţa ca să-l poată hrani din nou, normal. Stătea între perne, nu mai mergea, nu vorbea. Aşa s-a întors Anica acasă, cu şiraguri de sticluţe goale de penicilină( jucăriile copilului) şi cu zece ani mai bătrână. Ridurile îi brăzdau pielea fină de altădată şi privirea îi era pierdută dincolo de realitate, undeva numai de ea ştiut.
Vica s-a obişnuit greu cu noile feţe ale mamei şi fratelui ei, căci erau altcineva, necunoscuţi, închişi în ei, nu mai comunicau şi ce era mai greu de suportat era tristeţea lor, întipărită pe chipurile lor ca o mască a veşniciei.
Odată cu reîntoarcerea acasă a celor doi începea un nou capitol din viaţa Vicăi, o perioadă dificilă, cu responsabilităţi mari, deşi avea dor opt ani: Gigel rămînea doar în grija ei.
Singura clipă, doar a ei era atunci când,  ridicând ochii spre cer implora un dram de albastru spre limpezirea incertitudinilor din drumul său...

Vizualizări: 61

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Citit cu mare plăcere și cu emoție crâmpeiul de viață splendid nuanțat in textul postat.. Viața are și bucurii dar și mai multe necazuri , trebuie să le ducem pe toate...

Cu drag, Dan

Frumos scris! Dar cat de trist...

Cu prietenie,

Începutul e uşor confuz.

Aş renunţa la 99% din punctele de suspensie (care, oricum, NU trebuie să unească două cuvinte)!

Nu se folosesc cifre într-un text literar!

Cuvinte identice folosite la mici distanţe (cazul cuvântului doar în antepenultimul şi penultimul rând) etc. 

Textul e bun. Bine desfăşurat. De şlefuit, totuşi.

da Coza

7 anişori > şapte anişori

10 ani > zece ani

Greu... mult greu, multe greutăţi apasă pe un copil de şapte-opt ani. Nici nu crezi că poate fi adevărat, dar citind comentariile am înţeles că este crudul adevăr...

Estetica alcătuirii face şi mai mare apăsarea şi bine face.

Am citit cu multă aplecare, Violeta, am citit dar cuvinte de comentat nu mai am.

Sofy

Încântată.

Abia când le duc în Bibliotecă ajung şi eu să le citesc. Greu cu timpul...

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

DONAȚII

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII

la: RO82RZBR0000060016707555

titular cont: Lazăr Vasilisia (Raiffeisen Bank)

*****************

Donatori (nume sau pseudonim),

începând cu sept. 2019:

 Mica - 260 lei

 Valeria Merca - 250 lei

Activitatea Recentă

Ion Lazăr da Coza a contribuit cu răspunsuri la discuţia Răpirea sau... giumbușlucuri estivale a utilizatorului Pop Dorina
cu 1 oră în urmă
Lui Ion Lazăr da Coza i-a plăcut discuţia Răpirea sau... giumbușlucuri estivale a lui Pop Dorina
cu 1 oră în urmă
Ion Lazăr da Coza a contribuit cu răspunsuri la discuţia Deliciile ultimei luni a verii a utilizatorului Pop Dorina
cu 2 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a contribuit cu răspunsuri la discuţia Nimeni nu dansează rock and roll a utilizatorului Ionel Mony Constantin
cu 2 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Un fel de infinități elective a utilizatorului Costel Zăgan
cu 2 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Țipătul nopții a utilizatorului Costel Zăgan
cu 2 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Parte din tine a utilizatorului Lidia Pervu
cu 3 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog autumnala a utilizatorului nicolae vaduva
cu 3 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Toamna amintirilor a utilizatorului Ionel Mony Constantin
cu 3 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ecce Homo a utilizatorului Costel Zăgan
cu 3 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog s.o.s. a utilizatorului nicolae vaduva
cu 3 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adulmec ca un faun natura răscolită a utilizatorului Gabriel Cristea
cu 3 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Frisoane de toamnă a utilizatorului Mirela Ciupercă
cu 4 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Frumoasa erezie a post-adevărului a utilizatorului Costel Zăgan
cu 4 ore în urmă
Postare de log efectuată de Costel Zăgan
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog Ecce Homo a lui Costel Zăgan
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Chitic îi place postarea pe blog Îngălbenită-i frunza… a lui Valeria Merca
cu 7 ore în urmă
Dolha Paul-Alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Punct și de la capăt a utilizatorului Dolha Paul-Alexandru
cu 10 ore în urmă
Emil Dumitru a contribuit cu răspunsuri la discuţia Labirintul verde - V - a utilizatorului Emil Dumitru
cu 20 ore în urmă
Emil Dumitru a contribuit cu răspunsuri la discuţia Labirintul verde - V - a utilizatorului Emil Dumitru
cu 20 ore în urmă

© 2019   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor