Ceea ce știu sigur este că omul, soldatul, ajuns în regimentul de pază al castelului Peleș, a trăit aici, în sudul Olteniei încăpătoare de suflete sincere și aprige. Se terminase războiul, se făcuse unirea, moartea și ura se retrăseseră undeva în așteamăt. Era timpul muzicii, dansului, iubirii.
Seara l-a prins în postul de sub terasa palatului, într-un clar obscur, dincolo de care, prin ferestrele mari, luminate feeric, se auzea muzica și se deslușeau siluetele dansatorilor cuprinși de conjugarea pe verticală a tuturor dorințelor orizontale. La circa treizeci de metri de postul său patrula o altă santinelă. Se întâlneau uneori, schimbau o vorbă, apoi își vedeau fiecare de rondul lui. În perioada aceea, regina Maria, una dintre cele mai frumoase principese ale Europei, se afișa fără reținere cu prințul Barbu Știrbey. Îndrăgostită la nebunie, sedusă de vijelia dansului, regina ieși în terasă, cu rochia umedă lipită pe corpul subțire, angelică. Făcându-și vânt cu evantaiul, se apropie de balustradă, chiar sub ochii soldatului, care, uimit Pygmalion, încremeni în timp ce Galateea cobora din marmură. Olteanului îi căzură ochii în gât și până să-și revină regina dispăru. De pe terasă, pe scările laterale, coborî nevăzută, înconjurată de noapte, în apropierea celeilalte santinele de care se apropia gâfâind și olteanul nostru:
- O văzuși, bă?!...O văzuși pe regină?!...Aoleeooo, muicăăă, ce muiere!...Doamnee, ce i-aș mai faceee!...
În întuneric regina schiță un zâmbet și se întoarse neobservată la prințul ei.
A doua zi îl chemă pe comandantul regimentului:
- Domnule colonel, fii amabil și adu la mine santinela din postul de sub terasa palatului care a fost de serviciu aseară.
Colonelului îi trozniră urechile:
- Majestate, ce s-a întâmplat? Spune-ți-mi și voi lua măsuri.
- Nimic grav, colonele. Adu-l, te rog, la mine în dormitor și lasă-ne singuri...
- Ce mama drrracului ai făcut, soldat, îl luă în primire colonelul? De ce te cheamă regina la ea?
– Nimic!... Jur, domnule colonel! N-am făcut nimic, decât rondul!...
În cea mai vaporoasă rochie din lume, regina sta trântită în patul mare, matrimonial, printre pernele ce îi sugeau cu voluptate conturul. Soldatul, mut, cremene!
– Ești însurat?...susură regina.
– Da, Măria Ta!
–Îți iubești nevasta?
– Da, Măria Ta!
Regina, se coborî din pat și unduindu-se ca șarpele spre pradă:
- Spune-mi, ce am eu și n-are soția ta?
Olteanul înghiți în sec toate satele de la Oprișor, Plenița, până dincolo de Bucovăț...
– Voi cere colonelului să te lase acasă și să-i faci soției tale ce ai fi vrut să-mi faci mie, aseară.
A venit în permisie. A avut copii, nepoți...
Cuvinte cheie :
Sincer și aprig! nu mai scrieți poezie dar scrieți proză, cu același umor care vă caracterizează. În poezie făceați poze la Pelișor, în proză - bal la Peleș.
Aici, se conturează o notă autobiografică; bunicul sau străbunicul era santinela cu ,,O văzuși, bă?!...O văzuși pe regină?!... Aoleeooo, muicăăă, ce muiere!... Doamnee, ce i-aș mai faceee!..." ? Olteanul cu dorintele lui, iar Regina si Printul Alb ,,cuprinși de conjugarea pe verticală a tuturor dorințelor orizontale." :))
,,Olteanul înghiți în sec toate satele de la Oprisor, Plenita, pană dincolo de Bucovăt...", mi-a amintit de ,,împărțeala oltenească "... Stre_haia! Uite așa vine poezia în proză! :)))
Pe când mă pregăteam să-mi pun mâna la ochi... în calea desfrâului, am fost întâmpinată de o lecție plină de demnitate. Am savurat, cu drag, textul expus. Felicitări!
Instinctul masculin și umorul nu se dezic! :)
Aș fi vrut să văd fața soldatului dacă primea răspunsul: "Hai, măi oltene, să văd dacă ai cu ce!" Dar Regina era Regină!
La Peleș, poveștile prind viață!
Am citit ca: ,,Singurul bal dansant organizat la Castelul Peleș a fost organizat în 1892, cu ocazia aniversării a 27 de ani a Principelui Moștenitor Ferdinand. Sala Maură a fost gazda acestui eveniment în care 130 de persoane au dansat ca-n povești." - https://mateoc.ro/castelul-peles-perla-coroanei-un-loc-unde-povesti...
Of... of! Pornirile masculine... Poți spune unui băiat/bărbat că toate femeile sunt la fel ca înveliș, că el tot nu crede... Unii se mai conving după îndelungi încercări... Mai greu e cu băieții, cu tinerii cărora li se scurg ochii, ca oltenașului din garda imperială.
Mi-a plăcut proza, scrisă în genul tău ironic și umoristic. Poate a fost chiar adevărat... Mai știi?
Am citit cu plăcere,
Sofi
ps: în această vară am revizitat și Peleșul și Pelișorul. Așa că îmi este la îndemână să-mi imaginezi ce ai scris tu.
Regina tot regină :)!
Nikol
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2025 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor