În revărsatul zorilor, când încă nu răsărise soarele, tata Niţu o porni la câmp însoţit de cumnată-sa Leta şi de cei doi nepoţi. Nu prea îi surâsese ideea de a-şi lua pe cap drăcuşorii, dar nu avusese de ales, căci nevastă-sa Riţa trebuia să dea lâna la dărac pentru ca atunci când s-o pune vremea, s-o aibă gata de tors. “Treburi fimeieşti!”, îşi zise, şi o lăsă într-ale ei.
Numai că dracii de copii o ţineau într-o şotie. Ba se gâdilau, ba se înghionteau aşa că, la un moment dat, fu nevoit să-i apostrofeze:
- Şi măi staţi locului odată! Sau le vraţi dupe cap!?
- Tataie, nu eu am început! sări Ionuţ. Marius nu mă lasă-n pace!
- Ba el! sări şi Marius.
- Ba el...
- Şi măi tăceţi din gură! Ce-i aici? Sat fără câini!? Ei... Ţâneţî-vă bine de loitre!
- Tataie, mergem la porumb? întrebă Ionuţ printre chicoteli.
- Ce e, mă, ce vrai?
- Să scherbem, că mamaie...
- Ce ştie ea, tot cu nasu-n vatră!? De-acu’ să face porumbu’!? Or’ şi-a bătut joc de voi!? Şi nu vă mai înghiontiţi că acu’ opresc căruţa şi vă las de veniţi pe picioare!
- Păi ştim locu’!? se apără Marius.
- De-aia vă e vouă!? Cine caută, găsăşte! Târrr! Jos cu voi! Hai! opri tata Niţu căruţa brusc. Jos, nu s-aude?
- Nu, tataie, nu mai fac! sări Ionuţ proptindu-se cu picioarele de loitră.
- Nici eu! strigă şi Marius, apucându-se strâns cu braţele de loitră.
- Măi, măi, măi... Da’ să nu dea dreacu’ să vă mai înghiontiţi că nu ştiu ce fac! Zbânţuiţilor! Ce să făceţ’ voi la?... dar nu îşi duse gândul până la capăt şi o luă iar din loc strunind caii la pas.
- Păi vez’ că mergem la porumb!? Ştie mamaie ce vorbeşte!? sări Marius. Nu degeaba ne zâsă s-aducem ca să umplă tuciu!?
- I-auz’! Şi mie di ce nu-mi zâsă, mă!? Di ce nu-mi zâsă, ai?
- Te căută, da’ nu te găsî!
- Aşa că lăsă ordinu’! Bine, mă, dacă zâceţ’ voi, fie şi-un lup mâncat de oaie! Să vedem dacă s-a făcut, că acu’ doaoă săptămâni nu să făcusă!
- Ştie mamaie ce vorbeşte! o ţinu Marius pe-a lui.
- I-auz’!? Citeşte-n stele!? Eu, una-doauă la câmp, nu ştiu, ea, cu curu’ pe cămaşă, ştie! Măi, măi, măi...
- Hai şi şi nu fii... sări din fundu’ căruţei cumnată-sa Leta.
- Ei, te trezâş’!? Du-ţ’ vorba păn’ la cap... Şi dacă sunt dat şi neluat, ce!? Păn-acu’ unde-mi fusăşi? Că nu-ţ’ auzâi gura! Măi trăsăşi un pui de somn, ai? Iar ai făcut oale-az’ noapte!? Că nu poţ’ să zâci că fu lună plină!?
- Dreacu’ ţâie socoteală!?
- Tot di la de-alde voi ştiu! Că nici sor’ta nu-i mai brează!
- Asta e! O noapte dorm, două, nu, ba chiar şi trei!
- Ai de grijă ce faci, că începem muncile!
- Şi dacă-ncep, ce!? Mai dorm la capu’ locului!
- S-o ştii! Nu mi-oi prăpădi io căişorii să te car la dormitor!? Aia n-o făcusăm, vez’!?
- Tataie, tataie, Ionuţ nu mă lasă-n pace!
- Iar începeţ’? Stareţ’ locului odată, că vă dau jos în câmp să vă mănânce bolimbozaurii!
- Că de-aia s-o speria ei!? sări Leta.
- Şi tu ce te bagi!? Vezî-ţ’ de somnu’ tău! o atinse tata Niţu.
- Balaurii sunt în poveste! zise cu convingere Marius.
- Atunci, na-vă poveste! opri tata Niţu căruţa. Hai, pas înainte, marş!
Văzându-i încremeniţi, izbucni:
- Eu pen’ cine vorbesc? Nu s-aude!?
- Şi eu!? sări din fundu’ căruţei cumnată-sa Leta.
- Nu, că tu oi fi tuşind!...
- Aşa repede - ajunsărăm!? se ridică ea dând cerga la o parte.
- Da’ ce-ai fi vrut!? Să te leagăn păn’ desară!? Ei...
- Nu, îngăimă Leta, frecându-se la ochi.
Văzând că nepoţii se codesc a coborî, îi luă la rost:
- Şi voi ce măi aşteptaţi!? V-ajungă, da!?! Aşa, pi la chilimie! Vedeţ’ că ştiţ’? Ordine, auz’!? Vă dau eu, să nu le puteţ’ duce! Ei, drăcia dreacului! îşi vărsă năduful tata Niţu în timp ce deshăma caii.
Leta se repezi la porumb.
- Vez’ că are dreptate dada Riţa!? Auz’ la el!... Stă cu curu’ pe cămaşă! Aşa să stai tu, cum stă şi dada... Ea abia potriveşte trebile sângură, pun’te, masă, ia-te, masă, şi...
- Şi mai taci, fă! Te-ntrebă cineva de vorbă? Hm!?
Marius şi Ionuţ se înghiontesc şi râd pe înfundate, dar tata Niţu nu-i
iartă nici pe ei:
- Şi ia’ vedeţi că vă pocovesc şi pe voi de vă merg peticele! Vă arde de joacă, ai!? Păi de-aia venirăm noi!?
- Da’ di ce, tataie, di ce? întrebă candid Ionuţ.
- Şi dacă ţ-oi spune, tot un drac! Aşa că mai bine tac. Aşteaptă şi o să vezi!
Tot încercând să aleagă porumbul potrivit, în cele din urmă Leta izbucni:
- Mai mare daraua decât ocaua!
- Şi ce-ai fi vrut acuma!? îi răspunse tata Niţu.
- Păi di ce trebuia să viu şi eu!? Ca să culegem zece ştiuleţi!? Nu-ţi erau de ajuns Ionuţ şi...
- Că să şi pricep al dreacu’!?
- Da’ nici că eu!?
- Tocmai de-aia! Ca să-nveţ’! i-o tăie tata Niţu.
- Şi la ce mi-o trebui!? Eu mă mărit!
- Şi te pomeni că cin’te-o lua, te pune-n grindă! Tu, fată, zău că n-ai minte nici cât o găină! Întreab-o pe sor’ta Riţa cu ce să mănâncă măritişul!
Văzând că e luată în pene, Leta începu să adune mătase de porumb.
- Ce faci tu, fată? Ce e cu grămada asta? o întrebă tata Niţu când ajunse în dreptul ei şi văzu mătasa strânsă într-un şorţ.
- Pentru ceai!
- De-aia venirăm noi!?
- Dacă e pe-aşa, atunci mă las păgubaşă! zise Leta.
- Vino să îţi arăt care porumb e bun pentru fiert sau pentru copt şi care e uscat, bun pentru animale.
- Tataie, eu am găsit! strigă Marius.
- Ce-ai găsit, mă?
- Porumb de fiert!
- Şi eu! Şi eu! nu se lăsă mai prejos Ionuţ.
- Ia’ să văd eu ce învârtiţi voi pe-aici!
- Am găsit! Am găsit! strigă în cor băieţii. Cum a zis mamaie!
- O, că-mi spărgeţi timpanele!
- Da’ nu putem să-l rupem... E tare!
- Aşteptaţi! Să vă iau pe rând! Viu acu’!
Cuvinte cheie :
Relaxant! :)) Un tablou viu, plin de farmec, iar personajul central, ușor de îndrăgit. Aștept continuarea! :)
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 lei
© 2025 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor