ALBUM III Crucea din vitrina voalată

[Costel Pirlogea]

Au plecat românii în lume, sclavi moderni și fără nume, lăsând sate pustiite, case strămoșești cernite cu bătrâni ca niște "sfinți" în curte. Bărbatul român fierbe în "cămașa albă" căci a murit cândva pentru femeia lui și vatră; acum este bonă și bucătăreasă, paznic, șomer - neputincioasă soartă.

Poeții noștri dragi sunt mulți afară, tinerii dotați pleacă acum din țară; cine mai cântă oare o "mioară" sau patria care parcă e afară?
Bătrânii au flori în sacoșa de piață, în piața modernă nu au bani nici de ceapă, privesc triști și pierduți "bogații din față"; le-ar da o floare, dacă nu i-ar șoca dovada banală.
Va pune oare cineva în balanță vatra "lor" cu vatra noastră, batrînii lor cu "baba noastră" care suferă de dor și neajuns în casă?

Și dăm pământul, căci am plecat de acasă, nici pluguri nu mai sunt, nici coasă, iar hrana lui cândva...  va fi prea scumpă sa o avem pe masă.
Societate disperată în angrenajul fără soartă, timpul dărâmă cate-o poartă, bătrâna vatră strămoșească va fi mereu toata  a noastră?
Fără servici și fără bani, șomeri împrumutați și slabi, vom fi datornici seculari, sclavi consacrați și peste ani.
Democrație cu cozi prea mari la covrigărie, în bănci, farmacii și spitale, în casele cu ajutoare sociale.
Ești liber acum să mori în drum  sau în spital fără card dacă ești prea sărac pentru"spitalul privat"!
Să pleci din țară este simplu în socialul nedrept, dar mori puțin cu imagini în piept ale plaiului natal și ale iubirii care dispar in fundal - in"țara de basm".
Pustiu și restriște se află in spiritul bogat, în lumea banului de fapt sărac; în vremurile de altădată, biblioteca avea card! Acum avem doar card monetizat în socialul prea interesat de bani și nu de carți înconjurat.
Un magazin cu straie preoțești a mai rămas printre farmacii, bănci, "Mega Image", o candelă și-o cruce văd prin geam, un vânzător cu barbă și sutană și oameni care se închină în zadar.
Anxietate socială în criza tot mai mondială, consumatori fără tăgadă, șomeri datori ce stau la coadă în farmacia cea bogată langa libraria perdantă și  crucea din vitrina voalată.

 

            

[Sofia Sincă]

Enumerare a neajunsurilor sociale, contemporane care sunt foarte multe din păcate.

Maniera în care ai scris este?   ...  ? o proză vorbită în versuri banale, fără ritm, fără măsură, doar cu câte o rimă ce aduce cu poezia populară sau cu scheciurile lui Tănase. Da, doar aduce, deoarece scheciurile acestuia aveau mare haz, mai au încă.

Apoi ai diacritice lipsă, punctuația nu este corectă, între orice semnele diacritice și cuvânt se lasă pauză.

noștrii - noștri

și în drum, sau în spital - înaintea lui sau nu se pune virgula

interersat - interesant sau interesat.

Semnul meu.

Sofy

[Costel Pirlogea]

mulțumesc D-na Sofia Sincă, am corectat cele semnalate, cât despre „Proza vorbită”...așa am simțit-o.

[Corina Militaru]

Multă amărăciune/revoltă pe această filă de album - de înțeles cu siguranță! :)

Cu prietenie,

[Ion Lazăr da Coza]

Nu. N-am avut putere să citesc pân'  la capăt...

Asta nu-i literatură!

da Coza