Păcatul mâniei

[Ghiţă]

Atacată de propriii receptori,

carnea dârdâie în surprindere -

un fel de atac raider, dar fără beneficiar.

Roşu pe dinlăuntru, drept mărturie vieţii;

roşu pe dinafară : neprevăzut-împins-silit

prin crater de maţe ţâfnoase.

Sub tălpi, mocirlă fără ţărm

în care e proiectat întregul mănunchi de găuri de cârtiţă,

descuiate turbat cu piciorul

şi care acum trag de mocirlă,

de parcă-ar fi scobit-o cu un şurub-prizonier.

Un şurub-prizonier desprins mai curând

din slobozenia instinctului, decât din povara cugetului,

ceea ce neapărat

strâmbă şi mai granulat copertina ochilor,

care nu face decât să umbrească

ciotul de măr spânzurat de craterul maţelor.

O portavoce urlă definiţii...

Se desluşesc doar justificări.

Mătăhalele afone,

cărora le-a răbufnit căluşul din gură,

sunt incapabile să-şi confirme lungimile de undă.

Fertil şi plictisit de ciorne :

ciorne-imn, ciorne-jalbă, ciorne-boţ,

un maldăr perforat de ciorne,

exact cât e-n competenţa unui vârf de ţeapă.

[Mihaela Popa]

imagini puternice, o scriere dinamica 

[Chris]

un text cifrat, un tablou violent, pe alocuri mi se pare ca se vorbeste cu voce tare, metafore brutale - sa il citez pe Grig.

[Grig Salvan]

Viziuni de o mare brutalitate duse până la grotesc în spatele cărora autorul a vrut să ascundă semnificații grave și o cheie sumbră a realității. Textul e deosebit de curajos ca limbaj și imaginație, un astfel de text e de obicei respins de cititorul obișnuit pentru că îi violentează percepția lui interioară și așteptarea eului său liric, dar poate fi un stimulent pentru o gândire critică în stare să descifreze sensuri și semnificații din spatele constructelor verbale crude și dure. Textul nu-și relevă semnificațiile la o primă lectură și poate fi un test de rezistență și de acceptare pentru cititor.

[Mihai Katin]

 o imagistica  ducând la Hyeronimus Bosch,un lirism care vatupereaza  cumva  estetica lirismului cu un soc as  zice  ce ne  vrea prizonierii unui thriller metaforic