Mișcarea defragmentată

[Corneliu Neagu]

Încă de pe vremea când eram copil m-au fascinat coroanele copacilor puse în mișcare de acțiunea rafalelor de vânt. Priveam uimit legănarea inegală și, aparent, dezordonată a ramurilor, după fiecare rafală, căutând să înțeleg ceea ce se întâmplă în intimitatea acestei mișcări.

Cu timpul, am înțeles acest fenomen : datorită dimensiunilor diferite ale crengilor, precum și modului de dispunere a frunzelor, lungimile de undă ale mișcărilor ondulatorii realizate de ramuri sunt inegale. De aceea, se produc multiple defazări în coroana copacului (sau a pâlcului de copaci). Atât lungimile de undă ale miscărilor individuale, cât și defazările se modifică de-a lungul timpului, sub influența unei multitudini de factori : direcția și intensitatea vântului, durata rafalelor, pauzele care pot apărea între rafale etc. În ansamblul, mișcarea ondulatorie a crengilor devine complexă și, în același timp, fascinantă, neputând fi asemuită cu nici-o altă  miscare cunoscută din natură.

Am căutat în dicționare cuvinte care ar putea fi utilizate pentru a denumi acest fenomen. Nu am găsit niciunul care să poată descrie complet și exact această mișcare (legănare) fascinantă.  De aceea, mi-am propus să o denumesc „defragmentată”. Evident, fiind un neologism propus de mine, nu există nici-o garanție că va intra în lexicul limbii române. Am utilizat, întâia oară, adverbul „defragmentat” într-un poem din volumul de versuri „FATA MORGANA”, Ed. ePubishers, 2016: „Copacii triști, răniți de brume, / Se legănau defragmentat,/ Plângând peronul devastat/ Din gara mică fără nume”/.

Am înțeles, cu timpul, că fenomenul defragmentării este universal, putând fi regăsit în „miscarea” cuvintelor, ideilor, amintirilor, sunetelor, culorilor etc. De aceea, presupun că a spune „ideile veneau defragmentat” este întrutotul corect, pentru că mai multe idei, care bat la poarta minții deodată, ori secvențial, ajung pe „lungimi de undă” defazate și inegale. Tot așa, sunetele emise de instrumentele care dau viață unei creații muzicale (simfonie, concert etc) ajung, de cele mai multe ori, la urechea ascultătorului « defragmentate », dând naștere unei polifonii care fascinează.

Se știe că, în domeniul informaticii aplicate, defragmentarea desemnează un procedeu de recuperare a fișierelor împrăștiate pe parcursul compunerii lor. Aceste fișiere se găsesc în mai multe clustere, iar prin defragmentare se încearcă adunarea acestora în secvențe cît mai continui pentru a economisi spațiul discului. În acest caz cuvîntul a defragmenta este opusul lui a fragmenta, așa cum a demonta este opusul lui a monta, a deregla al lui a regla etc. După cum se poate observa, în anumite cazuri, prefixul „de” se aplică pentru a desemna aducerea laolaltă a mai multor elemenete (de exemplu, fragmenta-defragmenta), în alte cazuri pentru a separa aceste elemente (de exemplu, monta-demonta).

În abordarea propusă în acest eseu, a defragmenta conține ambele fațețe ale mișcări, respectiv, aducerea împreună sau desfacerea elementelor, fizice sau virtuale, uneori într-o logică deterministă, alteori într-o logică aleatorie.

 

 

 

 

 

 

 

[Pop Dorina]

Un semn de plăcută și interesantă lectură.

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc Dorina Pop!

[Ada Nemescu]

Cu eleganţă, (aparent întâmplător), m-aţi trimis şi la această postare antedatată şi, de asemeni, omisă de mine neintenţionat.

Cu intenţie eu vă trimit la proza mea - *misterul eşarfei verzi*, cu rugămintea unei păreri, dacă să continui au ba! :)) 

 https://insemneculturale.ning.com/forum/topics/misterul-esarfei-verzi 

Revenind la acest eseu despre defragmentare, mi se pare că aplecarea dumneavoastră spre aceste pseudomistere ale naturii, este şi acum copilărească. Mă explic: Bunul Dumnezeu a lăsat pe pământ o dezordine ordonată, cum îmi place mie să spun.

Este minunată această mişcare defragmentată a frunzişului, a ierbii, florilor, etc. Mă oripilează gândul unor simetrii perfecte (a se vedea în filmul Matrix, o simetrie oribilă, o clonare hidoasă...)  

Această fantezie imaginată de Creator este darul primit de noi, nemeritat.

Aş extrapola în muzică, artă...

Apropos, eu pictez. Cum ar fi /nici nu s-ar putea uniformiza culorile...

 https://insemneculturale.ning.com/photo/photo/listForContributor?sc...

Mi-a plăcut aceată postare, tocmai pentru că lasă loc dezbaterilor.

Cu speranţa că nu am supărat cu ceva, mă înclin

aDa

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc pentru lectură și mesaj, Ada! Cred în continuare că ideile noastre ajung defragmentat la poarta minții, contribuind decisiv la realizarea oricăror creații - literare, artistice, tehnice etc.

[Ada Nemescu]

Ajung ideile - ca niște semințe! Dar ogorul/conjuncturile create natural sau nu...? 

Este atât de complex ceea ce pare simplu:

***Este atât de simplu încât pare de nedeslușit ***

aDa

Corneliu Neagu a spus :

Mulțumesc pentru lectură și mesaj, Ada! Cred în continuare că ideile noastre ajung defragmentat la poarta minții, contribuind decisiv la realizarea oricăror creații - literare, artistice, tehnice etc.