Și dacă...

[Monica Pester]

În centrul Pământului, în miezul boltit,

Secundele tac, ca și când s-au topit 

N̈u sunt clepsidre, e‐o liniște pură

Ùn aɓur de vânt câte-o pală mai  fură

Strâng taine vechi  în ecoul serii

Să-mi aducă iar, din codul puterii 

Fapte negrăite,  vise absorbite

Stelare explozii în pământ ferite

Și dacă-n pădurea cea aproape arsă

Crește sămânța spre inimi întoarsă

A unui secret ascuns omenirii,

Suntem de acum , în era iùbirii

Mãntuim esența unei mari schimbări 

Chemăm veșnicia și-i facem serbări,

Întrăm în Sursa ce ne recunoaște 

Noua Conștiință prin noi va renaște. 

[bolache alexandru]

O poezie cu un ușor aer mistic, optimistă...

[Chris]

intoarcerea la sursa este un lait motiv in creatiile dv. 

N̈u sunt clepsidre, e‐o liniște pură

Ùn aɓur de vânt câte-o pală mai  fură - mi-a placut mult aceasta imagine

[Grig Salvan]

Ai o anume înclinație spre poezia cu tentă filosofică, abordând teme grave și decoruri ample. Cu o anume conotație mito-magică și o stranietate care stârnește emoție vie. Îmi place decorul straniu în care începe poemul: „În centrul pământului, în miezul boltit/ Secundele tac...” sugerează o oprire a Timpului și o poartă spre Eternitate. Deși oarecum gravă, poezia are un optimism stenic, sămânța renașe în pădurea aproape arsă și „Noua Conștiință prin noi va renaște”.

[Monica Pester]

Lisia, rezolvat.

[Monica Pester]

Dragă Lisia, îmi asùm acele vorbe ce strică fluenta poeźîeîși voi ŕevèni asùpra loŕ. 

În rest, ca de multe ori mì-ai fericit sufletul cu aprecierile talè sincere, de mare acuratețe critică, apreciativă.

Mulțumesc frumos!

[Monica Pester]

Mihai Katin, înaintea urărilor calde ce ți le doresc drept binecuvântări sub aripă ocrotitoare a îngerùlui  Mihail, îți mulțumesc pentru toate citîrile atente sî aprecièriĺe pline de eleganță pe care mi ĺè transmiți.

[Vasilisia Lazăr]

Poezia propune o incursiune vizionară, aproape mistică, în tărâmul energiilor subtile și al renașterii spirituale. Limbajul e încărcat de simboluri cosmice — „miezul boltit”, „codul puterii”, „Sursa” — ce dau textului o aură de revelație ezoterică.

În spatele versurilor se simte dorința de armonie universală, de unire între om și cosmos, între pământ și divin. Ritmul e ușor incantatoriu, potrivit ideii de trezire a „noii conștiințe”.

Este un poem al reîntoarcerii la esență, unde misterul devine poartă spre lumină și iubire universală. 

Dar ATENȚIE! Ce sunt astea? „N̈u”, „câldicel”, „avatari”, „îndàrǰită” și alte litere cu accente ciudate. Un pic de verificare la final nu ar strica!

[Mihai Katin]

În centrul Pământului, în miezul boltit,

Secundele tac, ca și când s-au topit

N̈u sunt clepsidre, e‐o liniște pură

Ùn vânt câldicel câte-o pală mai fură...un catren  ce încântă prin structura telurica  în care timpul  are întruparea  stării de liniște,un poem al gnozei prin care :

Mãntuim esența unei mari schimbări........

[Monica Pester]

Da, d-le Nechita, sunt și variante optimiste. Mulțumesc pentru completare

[Monica Pester]

Apreciez mereu jùcăușele taĺe comentarii,  Maria