ore

[nicolae vaduva]

 

ceasul mă conduce zi de zi,

după voia lui,

milă cu milă...

mă ciocnesc de oră,

mon ami,

fără aprobare sau ștampilă:

 

ora când lovit de insomnii

merg pe străzi ca apa

la canal,

ora când sătul

de sindrofii

pun, galant, batista

pe țambal;

 

ora când visez la o mulatră

fără indexări și preț de cost,

ora când stă marea

nemișcată

fiindcă luna a plecat din post;

 

ora când, matol,

prin dependințe,

mă lipesc pe răni

cu țipirig,

sau făcut fitil,

de neputințe,

stau în coada câinilor

covrig;

 

ora când fumez

câte-un marlboro

și pictez, pe ziduri ,

cai, cu var,

ora-n care,

echipat ca zoro,

mă pierd în ceață

și apoi apar;

 

ora când, subtil,

dama de pică

o să-mi pună piedică

în horă

și-o să-mi ciripească: bă nenică,

asta este ultima ta oră.

 

 

 

 

[Vasilisia Lazăr]

indexsări - fără „s”.

mă pierd în ceață

și apoi apar;

aici nu bate ritmul

Ar putea fi:

mai dispar în ceață-

apoi apar

În stilul caracteristic, minunat!

[Dorina Cracană]

Toata admiratia!