amândoi și alte flori curajoase

[gina zaharia]

înflorise liliacul pe umerii iernii
liliacul timpuriu
nu aveam drum prin grădina lui nici nu prea știam unde
l-au dus ursitoarele
dar am auzit că arată ca un mire
care-și îmbracă ziua de mâine
cu vorbe dragi
și alte flori curajoase

de câte ori am vrut să-i aduc daruri de mătase

apăreau cămăși noi cu mâneci largi pe care urcau și coborau pitici
înhămați la ger
m-am prefăcut pasăre să ocolesc de trei ori gardul
până am aflat poarta
dar niciodată nu l-am găsit acasă
măsura potecile pe unde vom fi sosit
amândoi
prin zăpada în care am înflorit
odată cu el

[gina zaharia]

Bucuratu-m-am, da Coza! :))

Drag, 

[Ion Lazăr da Coza]

Înflorit-ai.

da Coza

[gina zaharia]

Ești o norocoasă că ai o asemenea priveliște lângă casă, Chris...

[Chris]

ce frumoasa imagine de deschidere, liliacul vecinului meu e o splendoare si la el m-am gandit.

frumos... 

[gina zaharia]

Valeria, dacă fulgii de nea pot îmbrăca frumos gândul, înseamnă că liliacul acela timpuriu e de găsit...

Mulțumesc!

[Valeria Merca]

Superb! Insistente zbateri  dulci în ținutul de basm, în căutarea adorabilului liliac timpuriu...

Admirabil popas!

[gina zaharia]

Au și ele timpul lor, Mihaela! :))

Drag, 

[Mihaela Suciu]

Florile de gheață înflorind... frumos!

[gina zaharia]

Draga mea Sofi, tu știi că atunci cànd scriu direct aici mai pierd câte un sens. Iti mulțumesc pentru atenția cu care îmi citești poezia. Am găsit degrabă niște daruri, sper ca-i plac :)))

Drag, 

[Sofia Sincă]

Cu mesaj idealist, cu trăire iluzorie între ger și înflorire, ceea ce dă scânteia vibrației poetice. Cum ar fi să vezi un liliac înflorit în plină iarnă?!... Este starea de grație care încântă acest poem savuros. Flori și dragoste în plină iarnă.

Dar am o mică observație. Eu știu că un element de bază în poezia ta sunt umerii, ca un zid spre înalt. Însă aici, de două ori, pe umeri, nu mi se pare că dau bine, ca exprimare, nu ca idee.

Cu multă apreciere,

Sofi