Albastru e focul, copacii sunt negri,

oceanul aruncă în noi bolovani,

un munte îngroapă cuvinte sub lespezi

închise în peșteri săpate de ani.

Cețoasă e ziua, ce roșu…

și plouă când plouă

pe ramuri

sub ramuri

tristețea agită în ierburi cuvântul

adio, adio

răsună în mine

adio, adio răsună în tine

și plânge

când…

de la tine niciun semn,

de la mine nicio veste;

pe sub noi banalul trece

și…

în ceașca de cafea

a clocotit

(spun vrăjitoarele)

viața mea

în zațul maroniu

se ascund chipuri

uneori zâmbete

mai des…

Pe tâmplă bate vântul rece,

pe buze roua mi-a căzut

un gest pe lângă pleoapă trece,

și astăzi îl găsesc pierdut.

Prin riduri timpul se ascunde,

se-ascunde viața…

Ca un semn de izbândă, firea-mi blândă și scundă, 

De atâta osândă, ar fi vrut să se-ascundă 

Într-o roată de lut cât un bob de năut 

Amețită de rut ca și când a…

s-a lăsat tăcerea

și praful…

Sunt nerăbdător și chiar ursuz,

îmi leg cu firele de vânt elanul

un cioplitor de adjective prin auz

retipărind prin suflete banalul.

Port chip de silabă-n formă…

dincolo de poveste

ieși din casă să stăm față în față, spuneai.

visam și în vis vorbeam cu copacii

cu cei pe care se așezau păsările…

 Fulg rătăcit (Poezie pentru copii)

Pe o ramură golaşă

Poposeşte, obosită,

O micuţă stea, gingaşă…

Din ce ţări o fi…

Nor de zăpadă (Poezie pentru copii)

Dragii mei, am nins şi-am nins,

Căci de raze-am fost atins

Şi nespus m-am speriat

Că voi…

și parcă geamănul

din mine,

exclus cumva din…

visând la umbra pașiilor tăi

așteaptă cuvântul

când cere cuvânt

așteaptă iubirea când cere iubire

şi viața când moartea pășește lasciv

cerșește o clipă de viață și…

Pe marea sufletului meu plutesc corăbii la-ntâmplare

furtuni în repetate randuri le-au legănat mereu în larg

și-n portul care le așteaptă sosirea lor din depărtare

rămâne doar o…

îți atârna privirea de o stea

când te-am întâlnit din întâmplare

nu, nu m-ai văzut

eu nu sunt o stea

sunt doar un poem neștiut

neînțeles

care flutură…

 o, cât de greu poate să fie

să-ți scoți în zori din…

poezia aceasta

este despre femeia

care a plecat în mijlocul concertului

așa cum amanta pleacă

de la înmormântare

și a plâns pe umărul primului…

mă ia de braț copilăria și zice

- hai să mergem pe dealul din spatele casei

am uitat acolo păpușa cu ochi căprui…

Mi-e trupul iarnă, sufletul zapadă

Dar nesupusă lor, eu încă lupt;

Privesc planeta şi aştept să-mi cadă

Un cerc de soare peste versu-mi rupt.

De spaime…