Motto:

Atunci când ți-e sete, fericirea e un pahar cu apă.

(Liviu Rebreanu)

Poteci, poteci încinse, sub razele năuce

Visează…

păi, măi nene, pe maidanul

răscolit de sentimente

se ciucesc șapte mimoze

chinuite de…

îmi beau îndelung cafeaua

să-mi fac ziua cât mai

suportabilă



îmi beau îndelung cafeaua

sperând să descopăr

la sfârșit,

verdele ochilor tăi

precum…

Prin parc se așterne covor de culori

Sub ramuri care își plâng adormirea,

Zările-s tulburi, se zbate…

fardată, cu frunze-n derivă,

în rol de femeie fatală,

mă caută insistentă, lascivă,

altă toamnă târzie, banală.

venită cumva dintr-un gol,

prin parcul pârlit de…

Și se duse vara alergând pe coastă

Iute ca jungherul scos de la chimir 

Nu vrea să-i devină toamnei o năpastă

Rătăcită-n șaluri albe de cașmir 

Iar în…

Nimeni nu caută o masă a tăcerii

Căci trăim prea vocal în limbajul de semne

Ne îmbrăţişăm stereotip şi sterpi

În afecţiunile rictusului

Aruncăm cu…

Vânt fugar de miază-zi

Să-mi aduci de n-oi mai fi,

Din căușul norilor,

În răcoarea zorilor

Apă nouă, ne-ncepută

Și pâine din dor…

Trec podul fără teamă, în unduiri de bal,

În spate, întuneric, doi aștri se apleacă,

Peste un braț de ceară, cu zbaterea opacă,

Doi îngeri ce tresaltă în mersul…

Amintiri de nisip

îmi curg

printre

degete…

Colindam într-o părere

Straturi albe de ozon

Se făcea că lumea piere 

Sprijinită-ntr-un foton

Totu-n jur se disipase,

Păsări, ape, clar…

Se lasă-nserarea, iar focul din vatră

pictează cu umbre povești pe tavan,

rafale de vânt rătăcesc prin polatră

cu…

Doar o silabă-a mai rămas de spus

Cât se rotește Gaia-n jurul ei,

Așteaptă de la Soare un răspuns

Din care să mai cearnă un temei.

Cu nou și…

mergând la culcare

lumina îşi scutură veşmântul

pe creste de colnice

unde încă mai unduie îndurerat

un prezent fără trecut

amurgul…

Nu vreau nimic din cele ce-mi sunt scrise,

Nici roiul alb de papuri efemere,

Pecingini roz aprinse fără vrere

Ori vaiete din amfore…

sub ochii noștri mirați

când Raskolnikov îi spunea Soniei

că „poate nici nu există Dumnezeu” -

nu știu să fi fost un om mai…

Mă las legănată pe-o luntre ciobită

Nu am nici vâsle în largul ocean,

Singură, chiar și tristețea-i fugită

Și-mi pare adâncul tot mai viclean.

Măsor…

Se zbârlește vremea...

Se zbârlește vremea și pe mări acum

Luna, a mirare, se scutură-n drum.

Zgribuliți, doi grauri zboară din agud

Buhu-hu!,…

Uneori gust vinul ca pe un sărut uitat

buzele devin frunze arse

în amintirea ta

dorul o pasăre cu cioc de sticlă

îmi ciugulește coastele

până când respir doar fum…