și s-a înălțat deodată în crezul meu

o fortăreață

mă așteptam s-o întâlnesc dar poate mai târziu 

era așezată…

e ciudat cum dragostea trăia în noi /două trupuri asimetrice

Haiku (LXXIV)

Mierla fură grâu –

Coliba…

Cum să cobor din mine, tată?

 Cum să sparg ceasul fragilor?

 Cum să arunc peste zidul cetății în care locuiesc

 bucăți de amurg, boabe de verde descântat

 sau resturi…

Aievea, miezul iernii reînvie

Mărețul praznic – tainic-legământ –

Învesmântați în strai de poezie,

Vom poposi cu jind sub teiul sfânt,

Când iarăşi norii vor…

Din două-n două coji de portocale,

Dinspre un vis cam șchiop și deșirat,

Răsar cuvinte-orfane de vocale,

Să-mbrățișeze timpu-n lung și-n…

Aş face o chetă, să strâng de-o veşnicie.…

când ai venit locuiam în amurg

visele tremurau în oglindă

precum pagodele răsturnate

în privirea lacului

prieten de nădejde

în nopţile cu lună gravă

îmi era…

Paso-dòble

prin nisipul arenei

între capă și spadă

pe ritmuri de step

am învățat

să prind taurul de coarne.

- la grandioasa epopee 

o tribunã de…

Mi-ești viscolul ce mă împarte-n două,

mi-ești bucurie, dar și întristare,

când pleci, mă doare, și ce tragic plouă

urgia cruntă-a nepăsării…

Se-aud jelind copacii și toamna stă să plângă,

Un vultur sparge cerul cu aripa nătângă,

Poetu-ntinde brațul și nu e de mirare…

Un salut matinal

Bună dimineața, Românie!

Te aștept, la o ceașcă de cafea,

Cu un gând ce doarme pe hârtie

Zgribulit și singur, în casa…

Să descheiem cămașa podgoriei noastre și să cinăm pe sufletul ei simplu,

să zâmbim românește, să iubim românește,

apoi să rostim crezul fără de care…

Ce ploi să cadă peste noi

Ca să ne spele de păcat

Suntem deja, două nevoi,

Şi de iubire am uitat



Ori poate, vântul nefârtat

A dus al sâmburelui soi,

Într-un…

o perie mă adună de pe toate pelerinele

sub care am rătăcit

aș putea să…

Ne întâlnim într-un frumos crepuscul,

Deşi eu te cunosc, timid, de-o viaţă,

Din prea trecuta verde dimineaţă

Cu primii paşi, primul avans minuscul…

În fiecare…

sonet

Când, vlăguit, amurgul se petrece, 

Iar vântul cerne frunza risipită,

Mă-mbăt, ca-n alte dăți, cu apă rece

Din raza ce mi-a fost…

Dezlănțuită, fadă, în roșu ars fardată,

Metresă-abandonată cu aere de doamnă,

Își varsă nebunia, de viață degustată,

Pe verdele luminii la fiecare toană.

Nu…

Sub cerul ca o azimă

iarăși e toamna

ca o gutuie pe etajeră de mai aud

cum desferecă un gând roata morii la șuvoiul poemelor

cine spune luminii…

(Parodie după „Acelaşi farmec” de    Traian Demetrescu)  

  La noi, cei care au muncit,

 Şi-acuma nu mai pot,

 Sunt visători ce plâng şi…

Intrasem întâmplător pe aceeaşi uşă

în microuniversul alfa,

petale potrivite din irişi de iubire.

O fantă de lumină căzuse pe noi

rătăcindu-ne o…