Mă grăbesc spre porturi necunoscute.

Cu o traistă de gânduri

și o batistă de emoții.

Drumul spre înainte mă absoarbe

ca o gură hulpavă, de…

Florile dalbe verzi de măr,

Îți culeg ninsori din păr,

Le topesc, să nu te doară,

Fac din ele primăvară

În călcâie să-ți răsar

Verde crud dintr-un…

Îmi place să mă împiedic

de urmele pașilor tăi, scufundate în pământul reavăn.

Aș ști că nu ai uitat să mergi.

Aș măsura chiar distanța dintre ele.

Așa aș afla cât de tare te…

după aripi, un pescăruș

ne-a atins

mâinile,

sfâșie pielea într-o debarcare,

normandă

frumusețea va plânge, iar eu

îi voi îngriji umerii cu plasturi din valurile…

Brazii au plecat să colinde

Cu cruce pe frunte

Şi steaua în gene,

Le este frică pesemne

De cei făr` de lemne, de cei ce n-au vreme

Şi ies cu…

sunt toate trecătoare

lixandre

îmi spunea mama…

în noaptea asta sfântă

a unui alt Crăciun

cerşesc pentru ogoare

o mantie-argintie

aș vrea din nou fiorul

zăpezilor albastre

un zâmbet de…

Îmi place când plouă

și-n tact infernal mocnește pământul,

îmi place când șopotul verii seral,

din somnu-i trezește cuvântul.

Îmi place…

în fața gurilor ce-și ascut caninii gerului…

Curgea peste dune-n tăcere apusul

iar soarele-n zare părea tot mai greu,

cu…

Ce tare ninge, Doamne, ce mai iarnă,

De-atâta vreme n-a mai nins așa,

Cerneala nu-ndrăznește să se-aștearnă

Pe pagini albe-n cărți de catifea. 

Ce tare…

Pasăre rănită, cuibărită în mine,

ți-am adus cântece de stea să te vindece

eu, fugarul de câmp, cu lanțul proptit în bărbie,

fără piluri și nervi,

stăpâne, în ce plasă…

(elidă)

Din soarele fierbinte rămas-a doar o șoaptă –

Ce vrea cu mine iarna, prin parcuri de mă poartă?



Aleea…

Sentință venita-nainte de vreme 

din cerul lăptos, din val de pământ

croită din vină sau din blesteme,

cândva primenită în straie de sfânt.

în…

După ce mă trezesc

gându-mi fuge

la

prieteni…

Negru este cerul – negură văpaie;

Norii de cenușă, groși, îl cotropesc,

Cu albastrul palid aspru se-ntretaie

Încrustând tavanul domului ceresc.

Liniștea se-ntinde…

Când câte-un suflet cade, dorindu-și să salveze

Întreagă astă lume și fiecare om,

Îl simt de parcă-n suflet revine să graveze,

Să scrijelească chinul în…

Spune-mi, pasăre de lut, 

mai poți iubi ?

Și pasărea de lut își întinse aripile 

ca o boltă a nopții.

Spune-mi vânt de răsărit, 

 mă vrei lângă tine…

Bate vânt prin odăi, cad pereții din grindă,

Glasul mamei l-aud, cum din cer mă colindă,

Și din cântu-i duios, ler și mir se prăvale,

Brațe frânte mă țin sub firidele…