Îmi ies din trup acum, a câta oară?

S-ajung la cel care m-a definit,

La îngerul cel alb cu chipul însorit…

Când se deschid ferestre către lume,

În limpezimi de-oglindă vesperală,

Mă însoțesc cu-aroma ei florală,

Ce îmi străpunge-a pieptului…

 îmi place fata asta

 vrea să mă ducă la ţară

 dar pe mine greierii mă scot din sărite

 stăm pe maidanul unde ard frunze

 nicio casă prin apropiere

 balansoare…

Seara căzuse pe creste cărunte

și noi ne grăbeam, alungați

de noaptea cea grea.

Tot coboram pe poteci de niciunde

și lupii urlau, depărtat,

de peste…

mi-am pus la geamuri obloane

iar la intrare uși mari de stejar

mi-am împrejmuit curtea

cu ziduri masive de piatră

apoi la drum mi-am ridicat

o poartă…

vineri, prima zi din septembrie

o zi obișnuită în care oamenii nu cred în

paradoxul materiei și al spiritului

când ploaia întoarce

la capătul zilei

aud…

Tu, cerule, mi-ai fost de pază

Când căutam cuvinte-n lume.

Nu le-am găsit. Stăteau ascunse,

Ca un concert de constelații…

surâs perlat acoperit

de brumă

în toamna-mpestriţată

de culori

mă uit prin geam cum la un semn

se-adună

şi curg în râuri stoluri

de…

Te uită, dragul meu, cum toamna vine

Și sângerează-n mine un oftat!

Mi-atât de dor de gustul tău, uitat

Pe bobul cald al buzei mele pline!



Îmi urlă…

mamă, n-ați mai trecut demult prin sat

și m-am gândit  ca astăzi să vă scriu

să știți și voi ce s-a mai…

pe uliţa copilăriei văd urme de tălpi crăpate

şi-atunci îmi spun: „cred că a trecut tata”

dar o stranie durere mă împietreşte

fiindcă tata nu poate să mai…

Când te-am văzut atunci, întâia oară,

îndată am știut că îmi vei fi destin,…

am trimis poezia

ca pe un glonţ rectiliniu cu azimutul

bine stabilit

nu mă aşteptaţi, nu ştiu dacă o să ajung

nu ştiţi dacă o să ajungă...

o să mă aşez…

te rupi ușor de lucruri și plăceri

aluneci pe șuvițe lungi de lacrimi

și uiți treptat tot ce-ai mai vrea să ceri

te lepezi de dorințe și de patimi...

te lași purtat…

atunci când lucrurile dispar în prezența

unui bibelou

cu data nașterii

faptul că adevărul mă face să plâng

nu-mi inspiră nimic

 

atunci când trebuie să curăț soba

sărut…

dimineţile treceau întotdeauna

la fel

îmi beam cafeaua

o amestecam cu puţină patimă

apoi îmi spuneam

că asta e…

Natura a-mpodobit un pin cu ivorii zăpezi;

Doar pașii lupilor flămânzi se cern tăcuți și…

Și ce dacă acum, mă risipesc în ploaie,

Eu port încă pe umeri, colanul de regină.

Îmi repetai pe vremuri - nimic să nu te-ndoaie

Chiar sufletul de-ți plânge, acoperit…

mi-e slova lin izvor de apă dulce

la care vin străini să se adape …

mi-a povestit mama de dimineaţă

că a visat ape tulburi

şi că tata o tot chema la el, de undeva de sus.

e doar un vis – i-am spus –

şi am cuprins-o încet de după…