Nu cer culori din curcubeie multe

sau herghelii de vise ca-n trecut,

eu îmi doresc pe cineva s-asculte

povestea unui chip necunoscut.

Să mă-nsoţească-n mijloc…

Aho, aho, poeţi-fârtaţi

Staţi pe site şi nu mânaţi

Chiar de gându-i la…

Plutesc pe arca vieții, pierdută și naivă,

Înconjurată-adesea de haos și furtuni,

Și, așteptând sentința cândva definitivă,

Încerc să zbor spre aștri, să nu cad în…

Zidind prelungul meu suspin, ridici cetăți în cruguri …

Îmbracă-mă în alb, îmi fii stăpână!

Din giulgi imaculat imi taie  noapte!

Cunună-mă cu ale mele  şoapte,

Simţirea neatinsă îmi rămână!

Senin şi tandru mă ţineai…

Când se lasă înserarea, nălucirea mă străbate,

Iazul ţese iarba-n spuză, cetluire în căuşe,

Se apleacă la izvoare, din pământ mai trage-n tuşe

Paşi în fumul de verbină,…

ning clopoțeii fir de-argint

pe tâmpla unui țărm pustiu

ecoul pietrelor  de-alint

în plasă de pescari e viu

năvod din alge de smarald

într-un ocean…

trasez o linie pe-o coală de timp

repede vii și tu din urmă

avem un șir lung cât o zi de post

spațiile goale sticlesc și ne trag de mânecă

de prea multe…

                                          lui V.B.

Miroase a iarnă şi-a timpuri răzleţe,

Omătu-n fuioare încet se destramă,

Cerneală ţi-e noaptea pe cruci de…

Aş dori să-ntreb amurgul care sufletul mi-ascunde

când se împreună cerul cu-ale râurilor unde

şi de ce prin zare norii se aştern peste pădure

încercând smaraldul…

Şi timpul curge orb, cum altădată...

e iarna sfredel, fulgii se-mpreună,

lăptosul ger se lasă-ncet din lună,

se lasă-ncet pe cetini; deodată...

se-mbracă-n alb…

Am urcat în trenul vremii de aseară

Și-am plecat cu toamna să culeg nimicuri.

Căutam un fluier, bâjbâiam o gară

Să găsesc adrese pe nescrise…

OCTOMBRIE                                                                                                           TOAMNĂ

de Ioan Florin Stanciu            …

prinde adierea

coborând din munţi

cuvintelor să schimbe-nfăţişarea

când dă din primăvară-n ramuri floarea

ia în braţe pomii să-i…

Îți las o floare la fereastră,

E de prin munți și s-a trezit

De mii de ori azi mai albastră

Și are-un farmec infinit.

E răsădită din lumină,

Știe precis…