Secunda ceasului din turn îngână paşii mei din drum,

tăcerea veştedului câmp toarce fuior pe înnoptat

iar firul plin de amintiri se-ncurcă-n clăile de fum

ce par stafii ieşind…

Era mai bine

să nu știe

că ea scrie pe umbra lui

blestemul

eternului cuvânt

"împreună".

Ar fi murit și el

și ea despărțiți

prin cratimă.

Aceeași…

pe cer moțăie luna de ceară

broaștele-ngână ruga de seară

ciorile-n nuci caută-n pene

vremea de mâine...

lacul și-a uns obrazul cu smoală

sălcii jelesc cu capul…

Nu cred că inima e-n stare să cunoască;

Trăieşte ca o capră pe un masiv crestat;

Se bucură ca iada de piatră şi de salt,

Uitând de vârful care i-a fost recent proptea.

Coboară de…

Au fost odată nişte oameni

doi –

o femeie neînzorzonată

şi un bărbat cu vorbe –

și într-o seară a venit vara

apoi un tren…

Fără noimă se duce și m-ar vrea aproape

Și toamna păgână cu tristețea pe pleoape;

Le știe pe toate și cu toate se-ngână,

Desfiră iluzii ca pe-un caier de…

Scarpină-mă printre coaste -

Poţi să-mi rupi chiar din ţesut;

Fă-ţi doar griji de gânduri proaste,

Voalate ca rebut.

Ştiu că e salubră fila -

Foiletată…

ieri mi-a zâmbit pe stradă o femeie

și nici nu știu de ce mi-o fi zâmbit

că eram trist... tăcut și obosit...

ce-o fi găsit la mine-acea femeie

spre-a plămădi surâsu-i…

Cu fiecare pas

Cu fiecare pas pe care-l fac

Un cerc se mai încinge la copac,

O clipă se…

Azi

sunt un râs ascuțit

la marginea plânsului –

fantomă de clovn rătăcit

printre dinți de fiară −



mâine 

tot umbletul…

Sunt fata din copacul vieții tale,

care-ți anină creanga printre raze,

îți pune-n noapte frumuseți vestale

și, din deșertul clipei, face oaze.

Eu îți iubesc tot verdele…

Ce zi! de chin... dar iată s-a sfârsit;

În strigăt surd un gând a răguşit :

Să nu te laşi de omul ce-l iubeşti

Chiar de-a uitat a crede în poveşti.

Ce zi! cât dor!…

(experimentală)



scumpa mea

iubită beznă

sunt otrăvit cu serul de lumină

şi-oricât de mult aş vrea

Orfeu  să mai rămân

în profunzimea nemărginirii tale…

Lumea părea pe sfârșite,

apusul moale-și ascundea…

Nicio femeie nu poate să te cheme

niciun cuvânt nu poate să te rostească

nicio vară nu poate să te cuprindă…